Un grup de şapte angajaţi ai celei mai mari baze aeriene din Transilvania au fost trimişi în judecată. Militarii şi civilii judecaţi de Tribunalul Militar Cluj sunt acuzaţi că ar fi furat circa 60.000 de litri de combustibil, care a fost apoi vândut prin intermediul unor benzinării private din oraş.

Combustibilul era iniţial destinat alimentării avioanelor iar pentru a acoperi operaţiunea, ar fi fost falsificate mai multe foi de parcurs ale piloţilor care au fost puşi să declare că ar fi efectuat nişte ore de zbor ce erau de fapt fictive.

Iniţial, în acest dosar au fost cercetate 15 persoane. Procurorii au estimat în rechizitoriu că prejudiciul creat unităţii militare de aviaţie se ridică la mai mult de 650 de milioane de lei. Se pare că întreaga operaţiune a fost făcută cu complicitatea unor poliţişti, care ajunseseră să cumpere benzină la preţ redus chiar de la inculpaţi.

Ministerul Apărării Naţionale s-a constituit în acest proces parte civilă şi va încerca să recupereze prejudiciul creat de angajaţii săi din Câmpia Turzii, unde este amplasată cea mai importantă bază aeriană din vestul ţării. Printre acuzaţi se regăseau iniţial doi dintre foştii comandanţi ai UM 01969 de la Câmpia Turzii, unitate cunoscută şi sub numele de Grupul de Aviaţie de Vânătoare 71.

Banii proveniţi din vânzarea benzinei ajungeau apoi în conturile unui mic grup de ofiţeri cu funcţii de comandă, spun procurorii, care îi împărţeau cu complicii lor.
Întreaga afacere se pare că a început după anul 1995, când Regimentul 71 de Aviaţie de Vânătoare de la Câmpia Turzii s-a divizat în Baza 71 Aeriană de Aviaţie de Vânătoare şi Grupul 71 Aviaţie de Vânătoare.

Însă deturnările de benzină ar fi luat amploare, potrivit unor surse judiciare, după anul 2001, când unitatea a fost dotată cu aparate de tipul MIG 21 Lancer. În anul 2001, anchetatorii au dat prima lovitură reţelei de traficanţi de kerosen.

Sergentul major Constantin Marius Alb a fost prins în flagrant în timp ce încerca să vândă o tonă de benzină. Pentru că anchetatorii au presupus că el nu putea să sustragă combustibilul fără complicitatea unor superiori, cercetările au fost extinse la întregul personal de comandă.

Primul vizat de procurori a fost şeful direct al lui Marius Constantin Alb, căpitanul Ionel Damian. În acest moment, lista celor suspecţi de implicare în afaceri ilegale cu carburanţi este deschisă de comandorul în rezervă Lazăr Petru, cel care a condus baza aeriană până în anul 1999.

De asemenea, în vizorul magistraţilor intrase succesorul lui Petru Lazăr, respectiv comandorul Candid Vernea, care a fost trecut în rezervă la începutul anului 2004. Pe lista de suspecţi se mai afla şi şeful compartimentului care se ocupă cu aprovizionarea cu carburanţi a unităţii de aviaţie, locotenent-comandorul Gheorghe Luţaş.

Procurorii îi mai bănuiau de complicitate pe soţii Iepure, respectiv maiorul Aurel Iepure şi maiorul Gabriela Iepure. În dosar mai era cercetată şi salariata civilă Alexandra Iamandi, despre care se presupune că ar fi putut acoperi unele din falsurile din actele unităţii.

Alte nume importante erau cele al colonelului în rezervă Mircea Dacin, al maiorului Ioan Niţu, al maiorului în rezervă Mihai Huiban, al colonelului inginer Gabriel Szocs şi al salariatului civil Valentin Stanciu. Aceştia erau bănuiţi că ar fi participat direct la deturnarea combustibilului destinat avioanelor de la Luna şi care a ajuns de fapt în rezervoarele clienţilor benzinăriilor din zonă.

Alţi acuzaţi iniţial în dosar au funcţii mai mici şi se crede despre ei că ar fi fost implicaţi în afacere alături de şefii lor. Aşa ar fi şoferii Paul Popa şi Petre Cucerzean, care ar fi transportat kerosenul în afara bazei aeriene, ori plutonierul major Valeriu Popa şi plutonierul major Gheorghe Ştefan. Toţi aceştia neagă faptul că ar fi implicaţi în afacerile ilegale cu carburanţi. De asemenea, piloţii neagă că ar fi falsificat registrele de zbor.

Ei riscă, pe lângă pedeapsa penală care îi aşteaptă în cazul în care vor fi condamnaţi de către Tribunalul Militar Cluj, să plătească prejudiciul adus unităţii de aviaţie. Acesta se ridică la cel puţin 2,6 miliarde de lei.

Surse judiciare au declarat că ancheta ar putea fi extinsă şi asupra unor patroni de benzinărie din zonă, care au cumpărat benzina furată de la unitatea de aviaţie. Deocamdată, anchetatorii nu au vrut să dea publicităţii lista cu numele civililor despre care se crede că ar fi implicaţi în aceste afaceri.

Se pare însă că este vorba de nişte benzinari independenţi care au mai fost suspectaţi şi în trecut de evaziune fiscală însă nici unul dintre ei nu a fost condamnat penal până acum.

Până acum, Grupul 71 de Aviaţie a ajuns pe prima pagină a ziarelor în alte situaţii neplăcute. În ultimii ani, 4 avioane MIG 21 Lancer care aparţineau de unitatea de la Luna s-au prăbuşit din diferite motive. Unul dintre cei mai experimentaţi piloţi ai unităţii, Sorin Popa, şi-a pierdut viaţa în accidentul aviatic de la Viişoara. Ultimele două avioane s-au izbit între ele zilele trecute în judeţul Mureş, însă cei doi piloţi ai scăpat cu viaţă după ce s-au catapultat.