 Scandalul telefoanelor: STS nu a ascultat nimic
Pentru a doua oară de la preluarea funcției, premierul Călin Popescu Tăriceanu a fost prezent în plenul Camerei Deputaților, susținând o declarație politică privind scandalul telefoanelor. Primul-ministru a reușit, ieri, să mai tulbure puțin apele, insinuând că serviciile aflate sub directa coordonare a președintelui Traian Băsescu, de data aceasta STS, i-ar fi ascultat telefonul. Prin urmare, el a cerut Serviciului de Telecomunicații Speciale să prezinte înregistrarea convorbirilor telefonice pe care le-a avut cu procurorul general și cu șeful statului pentru a lămuri lucrurile odată pentru totdeauna. În replică, directorul STS, Tudor Tănase, a precizat tot ieri că nu deține nici o înregistrare a convorbirilor telefonice ale premierului - la care s-a referit acesta în intervenția din parlament -, deci nu poate da curs cererii premierului. 'Conform legii, este interzisă orice interceptare, iar orice tentativă de ascultare constituie atentat la siguranța națională', a mai spus Tănase.
Adrian Năstase ar renunța la lupta pentru președinția Camerei
Președintele executiv al PSD, Adrian Năstase, nu mai vrea să candideze la șefia Camerei Deputaților. Solicitat să precizeze dacă va intra iar în cursa pentru această funcție, în cazul în care astăzi Curtea Constituțională va da câștig de cauză Coaliției, lăsând deschisă posibilitatea revocării sale, Năstase a răspuns scurt: 'Nu', fără a da mai multe explicații. Liderul PSD, Mircea Geoană, a spus și el că știa despre intenția colegului său de partid, dar a evitat să dea amănunte despre alte nominalizări. 'Este o discuție mai veche în partid și suntem informați de această situație', a susținut Geoană, pasându-i responsabilitatea gestului direct lui Năstase. 'E o situație care îl vizează direct și este firesc să se poziționeze față de această problemă', a mai afirmat el. La întrebarea dacă și Nicolae Văcăroiu a informat conducerea PSD despre o decizie asemănătoare, Mircea Geoană a preferat să spună doar că astfel de discuții există în interiorul partidului și că el nu vrea să candideze la președinția Senatului.
Procurorul Doru Ioan Cristescu a fost pus pe liber
Procurorul-șef adjunct interimar al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Doru Ioan Cristescu, a fost schimbat, ieri, din funcție, de către procurorul general Ilie Botoș. Această decizie vine numai la câteva zile după ce DIICOT a cerut verificarea conturilor a peste 50 de persoane în dosarul 'Rompetrol', printre care și cele ale premierului Călin Popescu Tăriceanu. Ilie Botoș a dispus delegarea, până la sfârșitul anului, a doi procurori pentru conducerea acestei structuri. Conducerea DIICOT va fi asigurata de procurorul Daniel Țicău, din cadrul Serviciului Teritorial Iași. În funcția de adjunct al direcției a fost delegat procurorul Ioana Bogdana Albani, până în prezent șef serviciu combatere a criminalității informatice din cadrul DIICOT.
A venit scrisoarea de la Bruxelles
Bruxellesul a trimis, ieri seară, României, o nouă scrisoare de avertizare, așa-numită 'Early Warning', la două săptămâni după publicarea Raportului de monitorizare, care cere autorităților să ia măsuri ferme împotriva corupției, inclusiv la nivel înalt, și atrage atenția că este nevoie de eforturi importante pentru aplicarea reformei sistemului juridic și accelerarea reformei administrației publice. Securizarea frontierelor rămâne în continuare o problemă, la fel ca și protecția mediului. Scrisoarea Comisiei Europene dă guvernului un termen de șase luni, până la următorul Raport de monitorizare, din primăvara anului viitor, pentru a rezolva problemele semnalate la 25 octombrie. În caz contrar, România riscă activarea clauzei de salvgardare, care împinge cu un an, până în 2008, data aderării. Documentul de trei pagini este construit pe concluziile raportului comisarilor europeni. Se constată că România îndeplinește criteriul politic, dar sunt necesare eforturi sporite pentru implementarea reformei sistemului juridic și pentru intensificarea luptei împotriva corupției, inclusiv la nivel înalt. De asemenea, Bruxellesul solicită întărirea reformei administrative. Din punct de vedere economic, scrisoarea Comisiei Europene constată că România este o economie de piață funcțională, dar cere continuarea reformelor structurale, pentru ca țara să facă față competiției pe piața comunitară. |
