|
|
 PIN a lansat moțiunea 'Ce faceți cu petrolul României?'
Deputații independenți Cozmin Gușă, Lavinia Șandru și Aurelian Pavelescu au inițiat moțiunea simplă 'Ce faceți cu petrolul României?', moțiune pe care au prezentat-o, ieri, la Camera Deputaților. Prin această moțiune inițiatorii cer guvernului să facă publică strategia politică internă privind exploatarea rezervei naționale de petrol și gaze naturale în viitor și solicită evaluarea condițiilor în care s-a realizat privatizarea SC Petrom în 2004. Totodată, ei propun modificarea legislației în domeniu, în special a legii petrolului, legii privind regimul concesiunilor, a legilor fiscale și legislației privind libera concurență. Pentru depunerea moțiunii, cei trei deputați au nevoie însă, potrivit Regulamentului, de cel puțin 50 de semnături de susținere din partea celorlalți deputați. În acest sens, Gușă a anunțat că textul moțiunii a fost transmis liderilor grupurilor parlamentare și speră ca în cursul acestei săptămâni să fie strânse semnăturile necesare.
Încep înscrierile pentru șefia Secției Parchetelor Militare
Ministrul Justiției organizează selecția pentru șeful și adjunctul șef al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Alegerea acestora se va desfășura la fel ca aceea a șefilor de secție de la PNA. Până la 31 octombrie cei care doresc să candideze pentru aceste posturi trebuie să-și depună CV-urile la MJ, pe baza cărora candidații vor fi selectați. Cei rămași vor fi intervievați de o comisie din care vor face parte ministrul Justiției, Monica Macovei, procurorul general Ilie Botoș și un psiholog. Această comisie îi va desemna pe cei care urmează să ocupe posturile respective. Propunerile vor fi prezentate Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizul consultativ, iar numirea o va face președintele țării. Cei doi șefi ai Secției Parchetelor Militare - magistrații-generali Samoilă Joarză și Ionel Slăvoiu - au fost demiși din funcții la propunerea ministrului Macovei pentru totala ineficiență în activitate. Joarză era numit de presă 'generalul NUP', deoarece de-a lungul timpului din 109 dosare a soluționat cu neînceperea urmăririi penale (NUP) 108 dosare. Unul singur a avut rechizitoriu. În afară de aceasta, dosare extrem de importante - Dosarul Revoluției, Dosarul Mineriadei din 1990, Dosarul Nicolae Pleșiță, dosarul schimbului de terenuri dintre MApN și Gigi Becali - au ramas până în ziua de astăzi nesoluționate, deși au trecut atâția ani.
Hayssam și Munaf buni de trimis în judecată în dosarul răpirii jurnaliștilor români
Omar Hayssam și fostul său partener de afaceri Mohammad Munaf au fost trimisi în judecată pentru acte de terorism în dosarul răpirii la Bagdad a jurnaliștilor români Marie-Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian. Conform rechizitoriului, răpirea a fost planificată și organizată cu mult timp înainte de plecarea jurnaliștilor în Irak. Hayssam și-ar fi procurat chiar un certificat medical din Londra, de la sora lui Munaf, care era medic la o clinică londoneză, pentru a demonstra că nu avea discernământ în momentul săvârșirii faptelor. Audiat la Bagdad, Mohammad Munaf a declarat că ideea acțiunii i-a încolțit când, împreună cu Hayssam, se uitau, într-o zi, pe postul Al-Jazeera și au auzit știrea că jurnalista italiană Giuliana Sgrena a fost rapită. Din mărturiile celor audiați a reieșit că în acțiunea de răpire a fost cooptat și patronul firmei de telefonie Al Kalm At Abar, Abu Sahar, care ar fi pus la dispoziție telefoane celor care urmau să îi răpească pe jurnaliști. Abu Sahar este unul dintre liderii grupării Muan Ibn Jabal - subordonată organizației Ansar al-Sunna, care are strânse legături cu Abu Mussab al Zarqawi. Mohammad Munaf a încercat să îi cazeze pe jurnaliști la o cunoștință de-a sa care îi datora 5.000 de dolari, însă a fost refuzat. Astfel că Hayssam a decis să apeleze la niște prieteni pentru a simula răpirea, dar aceștia, nefiind specializați în astfel de acțiuni, au mai contactat și membrii unei celule bine pregătite în răpiri. Nici unul dintre cei trei jurnaliști nu este implicat în răpire, conform rechizitoriului care conține circa 150 de pagini.
Bodu vs Becali - un nou episod
Agenția Națională de Adimnistrare Fiscală (ANAF) a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale lui George Becali, inclusiv asupra acțiunilor deținute de la Steaua București SA și la alte societăți comerciale. Decizia, care are în vedere recuperarea datoriilor clubului Steaua București către stat, în valoare de 41.699.339 de lei noi (peste 11 milioane de euro), a fost luată ca urmare a anunțului public făcut de Becali privind înstrăinarea pachetului majoritar de acțiuni la clubul în cauză. Președintele ANAF, Sebastian Bodu, a precizat că tranzacția anunțată public nu a fost înscrisă în Registrul Comerțului și, în consecință, nu este opozabilă Fiscului. 'Multe firme din România au recurs la această șmecherie, pentru a transfera responsabilitatea datoriilor, dar în cazul Steaua, vânzarea acțiunilor nu este opozabilă fiscului, adică ANAF poate să o ignore, pentru că nu a fost înregistrată în Registrul Comerțului', a explicat Bodu. |
|
|
|
