 Băsescu-Boc: duelul cotei TVA
Șeful statului și presedintele PD au, pentru prima dată, viziuni diferite asupra unei măsuri: creșterea cotei TVA, susținută insistent de ministrul Finanțelor, Ionuț Popescu. În timp ce Traian Băsescu se pronunță pentru majorarea TVA, liderul democrat Emil Boc susține că o astfel de inițiativă nu se justifică. El a explicat, recent, că sunt cel puțin două motive pentru care majorarea taxei pe valoarea adăugată nu trebuie să se facă. 'Primul motiv și cel mai important a fost că ea lovește în categoriile cel mai dezavantajate din societate. Al doilea motiv pentru care TVA-ul majorat nu ar fi o soluție este legat de descurajarea mediului de afaceri. Atunci e evident că acest slogan al nostru 'Să trăiți bine!' nu prea mai are consistență', a arătat Boc. Traian Băsescu a apreciat, săptămâna trecută, la întâlnirea cu presa străină acreditată la București, că va susține creșterea TVA de la 1 ianuarie 2006, în condițiile în care guvernul va reduce contribuțiile sociale. 'România va trebui să-și asigure surse suplimentare la bugetul de stat în perspectiva aderării în 2007, care va costa peste un miliard de euro în primul an. Aceasta înseamnă că majorarea TVA este inevitabilă', a susținut președintele Băsescu.
Tăriceanu cere informații SRI și SIE despre posibilii miniștri corupți
Directorii serviciilor secrete SRI și SIE au primit, ieri, câte o scrisoare 'în mod oficial' din partea premierului Tăriceanu, prin care sunt solicitați să-i trimită urgent acele informații de care este preocupat Traian Băsescu. Purtătorul de cuvânt al președintelui țării, Adriana Săftoiu, a declarat, luni, că șeful statului este îngrijorat de 'pericolul ca oameni din guvern să intre sub influența unor grupuri de interese economice'. 'Consider că acest subiect este deosebit de serios și, ca urmare, vă solicit tratarea sa cu prioritate', a subliniat premierul Tăriceanu în adresele transmise directorilor SRI și SIE. Înaintea plecării sale la Salzburg unde participă la Reuniunea șefilor de guvern din Europa de Sud-Est, Tăriceanu a declarat: 'Atât la nivelul politic, reprezentat de miniștrii și de secretarii de stat, cât și la nivelul administrativ, structurile executive nu au voie să cedeze la presiunile grupurilor de interese economice. Am spus de la bun început că nu voi tolera abaterile de la lege și actele de corupție și așa voi face. Serviciile de informații au datoria să mă informeze dacă au identificat vreun caz în care o persoană din structurile guvernului își folosește funcția pentru interese private sau de grup, pentru a putea lua măsuri imediat'.
Marko Bela a uitat politețea la ușa guvernului
Liderii UDMR au lansat, ieri, critici dure la adresa fostului ministru al Culturii Mona Muscă, acuzând-o practic de incompetență. Președintele UDMR, Marko Bela, a declarat că Mona Muscă nu a înțeles rostul reformei în domeniul culturii și că, în calitate de ministru de stat, care trebuia să avizeze inițiativele Ministerului Culturii, a avut multe neînțelegeri cu aceasta. 'Ceea ce pot să spun este că între noi au existat divergențe foarte serioase în ceea ce privește abordarea reformei în cultură. Doamna ministru nu a înțeles rostul reformei și al descentralizării în cultură', a declarat Marko. În acest sens, el a amintit intenția fostului ministru de a desființa Direcțiile Județene pentru Cultură și de a înființa opt centre regionale, inițiativă pe care reprezentantul UDMR nu a susținut-o.
Răscumpărarea pentru Florence Aubenas: șase milioane de dolari
Serviciile secrete din Franța știu cine au fost răpitorii jurnaliștilor francezi luați ostatici în Irak, în 2004 și 2005, afirmă ziaristul francez Roger Auque, într-un interviu publicat în ultimul număr al revistei 'Afrique Magazine'. El susține că pentru eliberarea Florencei Aubenas și a lui Hussein Hanoun a fost plătită suma de șase milioane de dolari. Pentru Christian Chesnot și Georges Malbrunot, care au fost eliberați în decembrie 2004, 's-a plătit mult mai puțin', afirmă ziaristul. Roger Auque, el însuși fost ostatic în Liban, susține că pentru eliberarea sa au fost plătite două milioane de dolari, 'o sumă mare pentru acea perioadă'. 'În Orientul Mijlociu domnește spionita acută. Arabii văd spioni peste tot (...) Ei nu au încredere și își iau nenumărate măsuri de precauție', afirmă jurnalistul francez, răspunzând unei întrebări referitoare la durata negocierilor de eliberare. Ziaristul, care a fost deținut aproape un an de Hezbollah, în 1987, în Liban, a realizat o serie de reportaje la Bagdad. El și-a lansat, recent, o carte intitulată 'Ostatici. De la Beirut la Bagdad - Jurnalul unui corespondent de război'. |
