 Refugiați uzbeci, adăpostiți în România
România va găzdui timp de șase luni 450 de cetățeni uzbeci - refugiați în Kârgâzstan în urma masacrului de la Andijan soldat cu circa 1000 de morți -, a anunțat ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, după ce guvernul a aprobat o solicitare a organizațiilor internaționale. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) au cerut autorităților române în urmă cu o două săptămâni să accepte găzduirea temporară în România, din motive umanitare, a unui grup de cetățeni uzbeci, aflați în prezent pe teritoriul Republicii Kârgâzstan, în apropiere de granița cu Uzbekistanul. Această solicitare a fost făcută de teama că Securitatea uzbecă ar putea încerca să treacă frontiera pe teritoriul țării vecine și să-i readucă acasă cu forța pe refugiați sau chiar să-i ucidă, ținând cont că marea majoritate a acestora este formată din intelectuali, opozanți ai regimului dictatorial uzbec. Costul operațiunii pentru aducerea refugiaților în România va fi suportat de UNHCR. Refugiații vor fi cazați în centrele de la Timișoara și Buziaș, sub stricta supraveghere a Ministerului Administrației și Internelor.
Pentru eliminarea șpăgii - camere video în punctele vamale
Transportatorii rutieri în regim de linie regulată internațională, reuniți în Asociația Cărăușilor Particulari din România (ACPR), solicită autorităților instalarea camerelor de luat vederi în punctele de trecere a frontierei. Potrivit reprezentanților ACPR, controlul riguros ar trebui să se facă 'la intrarea în țară, nu la ieșire', pentru că 'numai atunci se văd rezultatele'. În viziunea ACPR, 'un control la intrarea în țară, cu toate consecințele acestuia, este singura soluție demnă, cinstită, viabilă', organizația solicitând autorităților și opiniei publice 'să-i atace eficient pe cei care nu respectă legile și periclitează aderarea României la UE'.
Mioara Mantale despre incendiul de la CET Sud București
Prefectul Capitalei, Mioara Mantale, se declară pentru prima dată mulțumită de felul în care a acționat Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Însoțită de toți reprezentanții autorităților, Mantale a arătat că incendiul produs la transformatorul Transelectrica de la CET Sud 'a făcut și victime colaterale'. Pe lângă faptul că o parte dintre bucureșteni au rămas fără lumină și apă caldă, RATB a înregistrat întârzieri de 20 de minute la mijloacele de transport care circulă în acea zonă, iar trenurile de metrou au rămas fără curent în șapte stați. 'Cu acestea nu a fost o problemă, a declarat Mantale, pentru că au ajuns în stații în virtutea inerției'. În timp ce câteva echipe de pompieri continuau, ieri, să răcească transformatorul ars, deoarece există riscul reaprinderii, Comitetul pentru Situații de Urgență făcea verificări la fața locului în vederea elaborării unui raport complet.
Bulgaria în pragul crizei politice
Votul Parlamentului de la Sofia cu privire la componența noului guvern a dat o lovitură puternică socialiștilor bulgari, care și-au declarat neputința de a forma, în minoritate, un guvern stabil. Deși cu doar câteva ore înainte premierul desemnat, Serghei Stanișev, obținuse votul de încredere al legislativului, parlamentarii nu au validat și componența guvernului. Aceasta, din cauza că parlamentarii celor cinci partide din opoziție sunt mai numeroși decât cei ai alianței de stânga formate după alegerile de la 25 iunie. Lipsit de alternativă, Stanișev a renunțat la mandatul încredințat de președintele țării. Ieri, liderii opoziției din Bulgaria trebuia să fie primiți de președintele Gheorghi Pârvanov, care urma să le încredințeze sarcina de a forma un nou guvern, deși unii experți susțin că aceasta nu se va întâmpla prea repede. Mișcarea Națională Simeon al II-lea, căreia i se va încredința noul mandat de formare a guvernului, în calitatea sa de partid clasat pe locul al doilea după alegerile de la 25 iunie, este optimistă în ceea ce privește șansele de a forma un cabinet de centru-dreapta. |
