 Băsescu, Tăriceanu și Isărescu, primii români cu lei grei
Semn de sănătate a economiei românești, leul a redevenit însemn național, marcând încheirea tranziției economice și readucerea economiei românești la valori europene - au fost aprecierile președintelui Băsescu, ale premierului Tăriceanu și ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, la momentul lansării leului greu. Președintele, premierul și guvernatorul BNR au fost primii români care au intrat oficial în posesia noilor bancnote retrase dintr-un bancomat. Pe un ecran de mari dimensiuni, a început numărătoarea inversă care anunța venirea momentului zero, adică întâiul minut al zilei de 1 iulie. Traian Băsescu a scos din ATM-ul BRD patru bancnote noi, de 5 lei, 10 lei, 50 de lei și 100 de lei. 'Mulțumesc mult tuturor celor care au făcut posibilă apariția leului greu, care este un semn de sănătate în economia românească", a afirmat șeful statului. El a fost urmat de premierul Tăriceanu, care a pregătit pentru moment un mic catren: " Se-nplinește gândul meu/ Tăriceanu și Băsescu, vin astăzi cu Isărescu/ să v-aducă un nou leu/ leul greu".
Deputații au fost prea puțin solicitați de Guvern
Președintele Camerei Deputaților, Adrian Năstase, nu este nici mulțumit dar nici nemulțumit de activitatea forului legislativ pe care îl conduce. El spune că va rămâne la aprecierea alegătorilor. "Cei care ne-au trimis aici trebuie să fie mulțumiți de ceea ce facem", a declarat Năstase. În opoziție cu Guvernul și Președinția, care promiteau cu surle și trâmbițe un bilanț după primele șase luni de guvernare și au uitat, președintele Camerei Deputaților n-a promis nimic dar a prezentat, ieri, bilanțul de activitate al primei sesiuni parlamentare din această legislatură a forului pe care îl conduce. Elaborat în stil ingineresc, cu date, cifre, grafice, bilanțul cuprinde atât activitatea legislativă a Camerei Deputaților, cât și activitățile conexe, printre care și activitatea de politică externă. Potrivit celor prezentate de președintele Camerei, a fost epuizată întreaga materie legislativă. "Practic, pe ordinea de zi a Camerei, noi nu avem, în momentul de față, dacă am vrea să ne întâlnim săptămâna viitoare, nimic de aprobat sau de dezbătut", a spus Adrian Năstase. Astfel, din totalul de 422 inițiative aflate în proces legislativ, în această sesiune au fost înregistrate 292, din care Guvernul a trimis doar 53, Senatul 140 și 99 au fost propuneri ale deputaților. Dintre acestea, au fost votate 324, în 214 dintre ele Camera Deputaților având rol de cameră decizională.
Lapte și miere pentru observatorii români la UE
Cei 35 de senatori și deputați care se vor deplasa din toamnă la Parlamentul European în calitate de observatori vor beneficia de condiții cu adevărat occidentale. Pe lângă o diurnă de 268 de euro pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 10 milioane de lei vechi, senatorii și deputații vor avea la dispoziție săli de gimnastică, saună, sala de aerobic sau chiar de masaj, asigurate de Parlamentul European, chiar în incinta acestuia. Fiecare parlamentar a primit câte un ghid care le indică locurile pentru fiecare sală. Cât privește costurile, acestea sunt suportate de gazde. Plecând de la transportul pe care îl suporta PE și până la cazare, implicarea financiară a României se reduce substanțial. Nici măcar indemnizațiile pe care fiecare senator sau deputat le încasa nu se mai dau în întregime. Secretarul general al Senatului, Dan Vasiliu, spune că senatorii și deputații vor primi bani de acasă doar pentru acele zile cât vor lucra în țară. Nu au însă de ce să-și facă prea mari probleme atât timp cât li se asigură "dincolo" tot ce au nevoie. Biletul de avion la clasa economic, transportul intern, adica in Bruxelles sau Strasbourg, cazarea, precum si banii de mancare, toate le sunt puse la dispozitie alesilor nostri de catre europeni. Mai mult chiar, grija acestora pentru viitorii membri cu drepturi depline ajunge pana acolo incat le asigura camere special amenajate pentru copii daca au varste cuprinse intre patru luni si sase ani.
În iulie, cresc pensiile bucureștenilor cu 30 până la 100 lei noi
În Capitală, cele mai multe pensii care au fost recalculate în cea de-a doua etapă au primit în plus între 300.000 lei și 1.000.000 lei, adică între 30 și 100 lei noi, a anunțat, ieri, Casa de Pensii a Municipiului. Potrivit directorului executiv, Mihaela Kanovits, aceasta etapa a vizat toate dosarele pentru care drepturile au fost deschise in intervalul 1981-1990 inclusiv, plata urmand a se face in luna iulie 2005. Din totalul dosarelor - 146.478 - s-au inregistrat cresteri la un numar de 84.818, ceea ce reprezinta aproape 60 la suta. 21.966 de beneficiari vor primi pe fluturasii din iulie, in plus, sub 300.000 lei vechi, adica mai putin de 30 lei noi. Cu peste 1.000.000 lei vechi - ceea ce inseamna 100 lei noi - vor fi majorate pensiile a 25.923 de beneficiari. Procesul de recalculare se va incheia la 31 decembrie 2005. |
