 Eugen Nicolicea o pârăște pe Raluca Turcan
Vicepreședintele Comisiei de anchetă privind situația din SRTV și SRR, pesedistul Eugen Nicolicea, a sesizat, ieri, conducerea Camerei cu privire la ceea ce el numește 'gravele abuzuri' ale deputatului PNL Raluca Turcan, președinte al aceleiași comisii. Nicolicea susține că reprezentanta liberalilor a forțat votarea rapoartelor asupra activității societăților de radio și televiziune fără ca acestea să fie discutate, a supus aprobării redactarea a două rapoarte separate fără să aibă cvorum, lucru care încalcă Regulamentul, și a anunțat presei, 'în mod mincinos și tendențios', că ambele documente au fost votate, deși comisia nu ar fi avut cvorumul necesar. Comisia parlamentară de anchetă a recomandat destituirea din funcție a președinților SRTV și SRR, ceea ce i-a nemulțumit profund pe pesediști.
Legea lustrației merge mai departe
Deputații liberali au continuat, ieri, dezbaterea proiectului legii lustrației inițiat de Mona Muscă, Adrian Cioroianu și Viorel Oancea, împreună cu Societatea Timisoara. Liberalii au acceptat în principiu amendamentele deputatului Petru Ujeniuc, potrivit cărora este restrânsă categoria foștilor demnitari care ar intra sub incidența legii. Astfel că printre cei care nu vor mai avea dreptul de a candida la funcții publice nu se vor număra și magistrații vechiului regim comunist și nici persoanele care ocupau atunci poziția de primar. Liberalii au considerat că doar procurorul general al României și adjunctul său trebuie să fie vizați de o asemenea inițiativă de eliminare a nomenclaturiștilor din viața politică, pe o perioadă de 10 ani. Amendamentele deputatului Ujenicu ar urma să fie armonizate cu restul proiectului, proiect ce va fi apoi supus dezbaterii publice. Recent, Societatea Timișoara a lansat un apel către toți parlamentarii de Timiș să susțină proiectul, dintre partidele parlamentare doar PSD și PPRM refuzând să semneze în favoarea lustrației.
PPRM, refuzat din nou de popularii europeni
Deputatul german creștin-democrat Gunther Krichbaum a declarat, ieri, la Timișoara, referindu-se la tendința unor formațiuni politice românești de a împărtăși doctrina populară, că Partidul Popular European (PPE) nu este o organizație închisă, dar are rezerve față de partidele naționaliste. Semnalul dat de deputatul german vizează clar PRM, care și-a transformat denumirea în PPRM tocmai din dorința de a adera la PPE. 'PPE nu este un partid închis. Poate adera oricine, dar partidele care doresc să facă acest lucru trebuie să îndeplinească anumite condiții, printre care de a nu fi din eșichierul partidelor naționaliste', a declarat Krichbaum. El a adaugat că, împreună cu colegii creștin-democrați germani, apreciază dorința partidelor politice românești de a deveni populare, dar s-a arătat surprins de așa numitul 'traseism politic'.
Grup parlamentar al deputaților independenți
Ideea de a alcătui un grup al deputaților independenți i-a venit în urmă cu două săptâmâni lui Mircia Giurgiu, membru al Blocului Național Democrat, care a constatat că parlamentarii independenți nu se pot implica uneori suficient în luarea deciziilor la nivel înalt, în cadrul legislativului. Proiectul nu părea să aibă prea multe șanse, deoarece Cosmin Guță declara că nu îl prea interesează inițiativa, iar Sergiu Andon, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, susținea că, potrivit Regulamentului actual al Camerei, constituirea unui grup al independenților nu este posibilă. Mircia Giurgiu declară însă că, potrivit discuțiilor pe care le-a avut în ultima vreme, Nati Meir, plecat de la PPRM, ar fi dispus să se alăture grupului de independenți și este posibil ca Gușă să susțină, la rândul său, acest proiect. Mircia Giurgiu consideră că, în momentul în care vor reuși să adune 10 deputați, nu vor mai avea probleme, deoarece liderii celorlalte grupuri parlamentare acceptă ideea constituirii unui grup al independenților. |
