|
|
 PSD vrea referendum pentru Tratatul de aderare la UE
Senatorul PSD Mircea Geoană a susținut, ieri, că Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană ar trebui să fie supus unui referendum popular, aceasta reprezentând, în opinia sa, o obligație politică. Geoană, membru în Comisia pentru integrare europeană, a ținut să precizeze că aceasta este și poziția Departamentului internațional al PSD. 'Toate țările, cu excepția Ciprului, care au aderat după anul 2004, după semnarea Tratatului de aderare au procedat, la nivel național, la supunerea acelui tratat de aderare spre referendum popular pentru a putea avea o discuție serioasă, amplă, de informare', a menționat fostul ministru de Externe. El a arătat că 'un tratat de o astfel de importanță, de o astfel de complexitate, care statuează obligatii pentru generațiile de români care or să vină de acum încolo', ar trebui să fie supus unui referendum popular deși, potrivit prevederilor constituționale, documentul poate fi adoptat numai prin votul Parlamentului.
La Senat, puterea și opoziția fac front comun împotriva noilor declarații de avere
Noile formulare privind declarațiile de avere nu convin nu numai senatorilor opoziției, ci nici celor de la putere. Comisia pentru administrația publică a luat ieri în dezbatere ordonanța cu pricina, dar nu a reușit să ajungă la un consens. Principalele critici aduse de senatori se referă la detalierea bunurilor sub formă de metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă și de cult, numismatică. Senatorul PNL Tiberiu Aurelian Prodan a criticat măsura luată de cabinetul Tăriceanu: 'E vorba de un principiu. Amesteci soția și copilul în activitatea de parlamentar!?'. Pe de altă parte, senatorul PUR Gheorghe Constantin a arătat că demnitarii sunt pur și simplu expuși eventualelor furturi din locuințele lor. Acesta s-a plâns că a observat o tentativă de furt la ușa apartamentului său după ce a fost publicată declarația veche de avere. Propunerea ca toate aceste declarații de avere să nu fie date publicității ci să fie depuse în plicuri la instituțiile unde își exercită demnitatea publică a fost aplaudată de majoritatea celor prezenți. Totuși, s-a decis să mai fie o discuție la care să participe și Comisia juridică și cea pentru drepturile omului.
Monica Macovei anunță reorganizarea PNA
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va lua în discuție peste o săptămână raportul 'Freedom House' privind auditarea independentă a politicilor anticorupție în perioada 2001-2004, membrii Consiliului urmând să stabilească recomandările care trebuie păstrate. Președintele CSM, Dan Lupașcu, a declarat, ieri, că decizia pe care o va lua plenul Consiliului va stabili care dintre recomandările cuprinse în raportul 'Freedom House' pot fi păstrate și care nu, precum și care din ele ar putea constitui 'literă de lege'. Într-o pauză a lucrărilor Consiliului, ministrul Justiției, Monica Macovei, a avut o discuție de 20 de minute cu președintele și vicepreședintele CSM, Dan Lupașcu și Liviu Dăscălescu. După această întâlnire, Monica Macovei a avut obiecții în privința discutării faptul raportului 'Freedom House' în plenul Consiliului. Ministrul Justiției a susținut că nu CSM are atribuții în elaborarea strategiei anticorupție sau în lupta anticorupție, ci guvernul, întrucat acesta este responsabil pentru strategia în cauză. 'Guvernul va decide ce va prelua din aceasta evaluare a Freedom House', a subliniat Macovei. Ea a mai declarat că un grup de lucru al Ministerului Justiției elaborează strategia anticorupție 2005-2007, care ia în calcul, de exemplu, acordarea autonomiei totale pentru PNA, în sensul ca această instituție să fie scoasă de sub tutela Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție. 'Să fie PNA la egalitate cu Parchetul instanței supreme. Ne-am gândit la reorganizarea PNA, în sensul de ajustare a unor departamente și de creare a altora', a mai spus Macovei.
ÎPS Pimen, la Comisia juridică a Camerei Deputaților
Deputații din Comisia juridică au votat favorabil ordonanța guvernului Năstase, prin care se prevede trecerea unor terenuri împădurite, în suprafață de 90.000 de hectare, din proprietatea statului în proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Ordonanța cu pricina a fost adoptată în noiembrie 2004 de guvern, dar totul s-a dovedit a fi o simplă operațiune cu caracter electoral. Între timp, ordonanța a fost dezbatută de Senat și a fost respinsă din cauza opoziției senatorilor PSD și a proastei organizări a coaliției majoritare. Noroc însă că, pe baza prevederilor constituționale, Camera Deputaților are putere de decizie pentru acest proiect de lege. Prezent la comisia juridică, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a afirmat că arhiepiscopia a cerut pădurile înapoi deoarece acestea au aparținut dintotdeauna bisericii. ÎPS Pimen a afirmat că respectivele terenuri forestiere reprezintă 'sursa sigură și acoperitoare pentru lucrările de îngrijire a valorilor de patrimoniu din zonă'. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a reamintit că proprietatea a fost preluată abuziv de către stat și le-a solicitat parlamentarilor să voteze 'și cu mintea și cu inima'. Președintele comisiei le-a spus parlamentarilor că nu trebuie să uite că sunt 'în Postul Mare'. Deputații PSD, cu excepția Mirelei Adomincăi, care a votat favorabil, s-au opus ordonanței guvernului Năstase. În cursul dezbaterilor a fost adoptat un amendament propus de liberali, pe baza căruia vor fi restituite și bunurile mobile pe care le-a deținut biserica. |
|
|
|
