 Moțiunea PSD - prilej de acuzații reciproce
Moțiunea simplă intitulată 'Deprofesionalizarea și politizarea administrației publice, principii ale guvernării Tăriceanu', depusă în plenul Camerei de 96 de deputați PSD, i-a pus pe jar pe reprezentanții Alianței, care s-au grăbit să găsească diverse argumente pentru desființarea inițiativei adversarilor politici. Democratul Cristian Rădulescu a criticat 'tupeul' dovedit de PSD prin introducerea moțiunii. 'Este încă o acțiune de tupeu a actualei opoziții, în special a PSD, care acționează, ca de obicei, după principiul hoțul care fuge strigând ', a caracterizat liderul deputaților democrați actiunea pesediștilor. 'După ce în 1992-1996 au introdus pedeserizarea, politizarea instituțiilor statului, după ce au șlefuit până la măiestrie această metodă în 2000-2004, astfel încât clientelismul a luat cu totul locul criteriilor de performanță și competență, acum, în momentul în care încercăm pe aceste criterii de performanță și eficiență să schimbăm oamenii numiți de ei pe criterii clientelare, ei încep să strige că facem epurare pe criterii politice', a adăugat liderul grupului parlamentar democrat. Pe de altă parte, și liberalul Eugen Nicolaescu a ținut să intervină, susținând că moțiunea depusă de PSD nu respectă regulamentul, pentru că 'o moțiune simplă trebuie să se refere la niște probleme care sunt prevăzute în regulament', ea nu reprezintă 'o politică internă a statului român'. 'Acest exercițiu nu are nici o legătură cu regulamentul. Ca atare, vom vedea dacă o vom dezbate sau nu din punct de vedere procedural', a decretat Nicolaescu.
SRI, în lipsă de fonduri
Șeful Serviciului Român de Informații (SRI), Radu Timofte, s-a prezentat ieri în fața comisiei parlamentare care supraveghează activitatea instituției pe care o conduce, dar nu pentru a-și prezenta demisia, cum ar fi fost normal, ci pentru a se plânge. Radu Timofte s-a lamentat parlamentarilor că atribuțiile instituției pe care încă o conduce au fost sporite fără a beneficia și de o creștere semnificativă a bugetului. Uitând parcă de cheltuielile pe care le face pentru întreținerea bazelor de agrement din Deltă, a cabanelor sau a caselor conspirative pe care le finanțează din bani publici pentru a se putea întâlni cu prietenii de afaceri, șeful SRI a declarat că a cerut membrilor comisiei parlamentare să îi mai pună la dispoziție nu mai puțin de 1.500 miliarde de lei. Potrivit directorului SRI, acest serviciu trebuie să facă față unor noi sarcini, având în vedere că este autoritate naționala pentru sistemul informatic integrat, autoritate pentru combaterea terorismului și pentru protecția informațiilor clasificate. De asemenea, el a cerut comisiei și grupurilor parlamentare să ia în discuție crearea unui cadru legislativ în acord cu modificările aduse Constituției, respectiv amendarea Legii siguranței naționale sau elaborarea unei legi-cadru care să reglementeze activitatea tuturor serviciilor de informații, astfel încât acestea să 'nu se mai calce pe picioare'. Cât privește amenințările la adresa siguranței naționale, Timofte s-a limitat să spună că este vorba despre 'amenințări interne și externe care țin de fenomenul globalizării și de activitățile specifice pe teritoriul României'.
Paul de România vrea și el din bunurile regelui Mihai
Situația juridică a bunurilor care au aparținut fostului suveran Mihai I va fi clarificată peste două săptămâni în Comisia juridică, senatorii propunând ca la ședință să fie invitați reprezentanți ai Finanțelor și Paul de România. Pe baza unui memoriu trimis comisiei de avocatul prințului Paul, președintele comisiei, Peter Eckstein Kovacs, a propus invitarea acestuia la ședința parlamentară. Avocatul prințului spunea în scrisoarea sa că hotărârea guvernului de a promova o lege pentru soluționarea problemei restituirii bunurilor care au aparținut Casei Regale este 'salutară', însă, ca fundamentare și mod de soluționare, proiectul este 'absolut inacceptabil'. Avocatul sugera să se includă drepturile prințului Carol Mircea, precum și ale fiului său, prințul Paul al României.
78 de jurnaliști uciși anul trecut
Anul trecut și-au pierdut viața 78 de jurnaliști, cu 14 mai mulți decât în 2003, potrivit unui raport privind libertatea presei în lume, publicat, ieri, la Viena, de Institutul Internațional al Presei (IIP). Irakul de după război 'rămâne cel mai periculos loc din lume pentru practicarea jurnalismului', cu 23 de victime în 2004, cu patru mai multe decât în 2003, anul invaziei americane în această țară. A doua țară ca grad de risc este Filipine, unde au existat 12 victime anul trecut, față de șapte în 2003. În această țară, ca și în Mexic (4 morți) și Rusia (3 morți), 'autoritățile s-au dovedit incapabile să ancheteze corect crimele și să condamne asasinii', remarcă Institutul. Asia este continentul cel mai periculos, 27 de jurnaliști pierzându-și viața în această zonă. Anul 2004 pare să fi fost unul dintre cei mai negri din 1997 încoace, de când IIP realizează statistici. În acest interval, singurul an în care și-au pierdut viața mai mulți jurnaliști decât în 2004 a fost 1999, când au murit 86 de practicanți ai acestei meserii. Raportul a analizat situația din 191 de țări. |
