 Josep Borell, despre corupția din România
În Parlamentul European există 'o mare diversitate de opinii', dar există 'o majoritate favorabilă aderării României', a declarat președintele Parlamentului European, Josep Borell Fonteless, prezent, ieri, în fața parlamentarilor români. El a pledat pentru combaterea corupției, sfătuind autoritățile române să se aplece asupra cazurilor concrete. Oaspetele a atras atenția că încheierea negocierilor nu înseamnă finalul tuturor eforturilor pentru aderare și a avertizat că rămân încă multe de făcut. Josep Borell Fonteless spune că autoritățile române trebuie să se axeze pe cazurile concrete: 'Sunt de acord cu președintele României, cu primul ministru, cu președinții celor două Camere că nu trebuie să utilizăm în mod generalizat acest termen de corupție, care poate să însemne o descalificare a unei întregi țări, trebuie să atacăm cazurile concrete, acolo unde se produc, fără să negăm problemele, dar să nu le amplificăm astfel încât să le transformăm într-o categorie metafizică'. Și a precizat că nu toată lumea va vota în favoarea intrării României. La conferința de presă care a urmat discursului din plen, președintele Parlamentului European a fost solicitat de un ziarist să comenteze declarațiile lui Traian Băsescu, care a cerut oficialilor europeni să facă nominalizări atunci când se referă la corupție. 'Parlamentul European nu este o instituție care să identifice, cu nume și prenume, corupții. Parlamentul European nu este agenție de detectivi privată, nici poliție, ci reflectă o opinie, în general, potrivit căreia aceste practici trebuie eradicate.' Parlamentarii europeni vorbesc despre corupție în sensul de 'practici administrative care nu respectă normele statului de drept', iar identificarea corupților este problema justiției române. Politicos, președintele Parlamentului European a susținut că nu există o diferență majoră între opiniile sale și cele exprimate de șeful statului și a menționat că, într-adevăr, cuvântul corupție 'sună prost și urât'.
Americani în Dobrogea
Bazele militare americane vor fi amplasate pe teritoriul României numai în zona Dobrogea, o decizie finală urmând să fie luată în Congresul SUA, în această lună, a declarat, marți, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă, ministrul Apărării Naționale, Teodor Atanasiu. El a spus că această problemă va fi abordată cu scretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, în cadrul vizitei oficiale pe care președintele Traian Băsescu o va face în Statele Unite ale Americii. 'Vom avea o dată clară a amplasării acestor baze. Congresul SUA va lua o decizie finală în luna martie. Ce este sigur este că aceste baze vor fi amplasate în Dobrogea', a afirmat Atanasiu.
Șeful contrainformațiilor militare, scos la pensie sau avansat în grad?
Șeful Direcției Siguranță Militară din Ministerul Apărării Naționale (denumirea oficială a contrainformațiilor militare), generalul de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, va fi trecut în rezervă până la sfârșitul acestei luni. După toate aparențele, generalul va fi scos la pensie invocându-se faptul că a împlinit vârsta limită în grad. Conform Statutului cadrelor militare, pentru gradul de general de brigadă se prevede vârsta limită de 56 de ani, pe care gen. Nicolaescu o împlinește la data de 15 martie a.c. Singura posibilitate ca șeful DSM să rămână ofițer activ este ca el să mai primească o stea - să fie avansat la gradul următor, general maior, până la sfârșitul lunii martie. Conform legislației în vigoare, dreptul de a acorda stele de general revine exclusiv președintelui României, la propunerea șefului instituției din care provine ofițerul în cauză. Reprezentanții MApN au refuzat să precizeze dacă în cazul generalului Nicolaescu există vreo propunere de avansare în grad. Totuși, potrivit unor surse neoficiale, o asemenea propunere a fost înaintată către Președinția României încă de acum trei ani, dar a fost 'uitată' undeva într-un sertar. Generalul Nicolaescu este la conducerea DSM din martie 2000. Neavansarea lui în grad ar fi, se pare, consecința faptului că șeful DSM a dat aviz negativ, de trei ori, pe o propunere de contract pe care o firmă privată ar dori să-l perfecteze cu MApN. Afacerea ar fi de mare calibru - de ordinul miilor de miliarde de lei - iar de încheierea ei ar fi interesat generalul (r) Dumitru Iliescu, fostul consilier al președintelui Ion Iliescu. Pe de altă parte, și generalul Nicolaescu este un personaj controversat, din cauza relației dure avute cu unii subalterni, dar și a modului cum s-a implicat în anchetarea plângerii depuse de un ofițer din Afganistan împotriva șefului Statului Major General, gen. Eugen Bădălan.
Înființarea de noi localități, boală a tuturor guvernanților
Institutul pentru Politici Publice (IPP), organizație neguvernamentală preocupată de reforma administrației, solicită Parlamentului să decidă înghețarea procesului de înființare de noi localități în România. Totodată, institutul cere verificarea localităților existente prin prisma parametrilor prevăzuți de legislația în vigoare. Directorul IPP, Adrian Moraru, a precizat că foarte multe sate și comune 'avansate în grad' în ultimii ani, mai ales sub administrația Cozmâncă, sunt departe de a îndeplini condițiile minime necesare dobândirii statutului de comună sau oraș. 'Acest proces artificial continuă și acum, sub noua administrație. De dragul unei serbări câmpenești și din dorința de a se pune bine cu locuitorii care i-au votat, politicienii continuă să facă demersuri de înființare a noi localități', a spus Moraru. El a avertizat că foarte multe comune din România stau prost din punct de vedere al infrastructurii, astfel că înființarea unor noi localități prin divizarea celor existente ar crea și mai multe probleme.
|
