 Olli Rehn: România în UE, la 1 ianuarie 2007!
'Parlamentul European trebuie luat în serios! Voi încuraja membrii parlamentului să voteze în favoarea aderarii României. (...) Vreau România în UE pe 1 ianuarie 2007', a declarat, ieri, comisarul pentru extindere, Olli Rehn, în fața studentilor și profesorilor strânși în Aula Magna a Academiei de Studii Economice. Olli Rehn s-a arătat încrezător că România va semna Tratatul de aderare la data stabilită: 'Din partea noastră, toate semnalele sunt pozitive pentru aderarea României la UE și pentru semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie. Sunt sigur că îl putem semna la timp și, apoi, România va deveni parte a familiei europene.' Totuși, comisarul pentru extindere a facut referire la clauzele de salvgardare care ar putea amâna aderarea României la UE cu încă un an și a cerut României să accelereze reformele mai ales în administrația publică și sistemul judiciar, în domeniul concurenței și mediului, în lupta împotriva corupției ('care nu trebuie să cruțe pe nimeni, indiferent de poziția în sistemul politic'). 'Aș vrea să fiu cât se poate de clar: Comisia nu va ezita să recomande utilizarea clauzei de amânare a aderării dacă România este în mod evident nepregatită să facă față cerințelor aderării', a mai spus Olli Rehn. Timp de două zile, oficialii români vor trebui să-l convinga pe Olli Rehn că România a făcut suficiente progrese pentru a putea semna Tratatul de aderare la 25 aprilie. Țara noastră trebuie să obțină rezultate concrete în următoarele cinci luni, deoarece, în iulie, Comisia Europeană va redacta un Raport de monitorizare în care va analiza gradul de pregătire a României pentru aderare.
Punctualitate românească
Adrian Năstase l-a lăsat să aștepte 10 minute pe comisarul pentru extindere europeană, Olli Rehn, venit la Palatul Parlamentului pentru convorbiri succesive cu președintele Camerei și cu liderii grupurilor parlamentare. Olli Rehn și însoțitorii săi, între care Jonathan Scheele, șeful Misiunii Uniunii Europene la București, au fost conduși în sufrageria de lângă biroul lui Adrian Năstase, unde au așteptat în picioare. 'Aduceți-l cât mai încet', le spusese la telefon șefa protocolului Camerei subordonaților ei, care îi serviseră înaltului demnitar european drept ghizi pe culoarele Palatului Parlamentului. În ciuda acestor manevre, Olli Rehn a ajuns mai devreme la întâlnire decât gazda sa, Adrian Năstase. În timpii morți, funcționarii Camerei s-au întreținut pe diverse teme cu comisarul european, întrebându-l dacă este pentru prima oară în România și ce stie despre Ceaușescu. Uitându-se pe pereți, oaspeții au putut admira câteva tablouri semnate Nicolae Grigorescu. Mobilierul de lemn sculptat, scaunele tapițate în piele de Cordoba întregeau peisajul. Din păcate, pendula stil era defectă, cu acele blocate la ora 12 fără un sfert. Intrând pe ușa care face legătura cu biroul său, Adrian Năstase a spus că se bucura că-l vede pe Olli Rehn. Președintele Camerei nu a zis nimic despre motivele care l-au facut să întârzie, deși se afla la numai câțiva metri distanță.
Lucian Pahonțu, la conducerea SPP
Generalul maior Lucian Pahonțu, seful Brigăzii Speciale de Intervenție 'Vlad Țepeș' a Comandamentului Național al Jandarmeriei, are cele mai mari șanse pentru a fi numit în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază. Propunerea a fost făcută de chestorul-șef Anghel Andreescu, secretar de stat la Ministerul Administrației și Internelor, și avizată de ministrul Vasile Blaga. Președintele Băsescu a solicitat conducerii MAI recomandări de ofițeri și generali tineri, pentru a fi numiți în funcții importante, ce țin de competența șefului statului. Generalul Pahonțu este născut în 1964 și este doctor în științe militare. Pahonțu a fost subordonatul lui Andreescu în 1997, când acesta conducea Brigada Mobilă din cadrul CNJ. Tot din acea funcție, Andreescu a fost numit de fostul președinte Emil Constantinescu în funcția de director al SPP, în 1998. Generalul maior Gabriel Naghi, actualul director al SPP, va trebui să primeasca o funcție potrivită gradului său. Naghi mai are și opțiunea trecerii în rezervă, caz în care va primi, potrivit legii, o compensație financiară.
Libanul se scutură de jugul sirian
Într-un discurs special, susținut, ieri după amiază, în fața Parlamentului de la Beirut, premierul libanez pro-sirian, Omar Karami, a anunțat demisia sa și a întregului guvern. Legislativul era reunit pentru o dezbatere consacrată aflării adevărului despre asasinarea fostului premier Rafic Hariri. Dezbaterea ar fi trebuit să fie urmată de votarea unei moțiuni de neîncredere în guvernul Karami. Premierul a susținut, în discursul său de demisie, că ar fi trecut cu bine testul moțiunii, însă a preferat să se retragă, cu întreaga sa echipă, pentru a asigura un climat de pace în țară. Libanul are deja experiența tristă a unui război civil, care a măcinat țara timp de 15 ani, în perioada 1975-1990. Atmosfera din ultimele două zile nu era departe de a prevesti un fenomen similar. Răspunzând chemării opoziției la declanșarea grevei generale, în Liban, băncile, școlile și firmele erau închise, ieri, în semn de sprijin față de dezbaterea din parlament, consacrată descoperirii ucigașilor fostului premier Rafic Hariri, asasinat recent. Armata era desfășurată pe străzile capitalei, unde a ridicat numeroase puncte de control, baricade și bariere cu sârmă ghimpată.
|
