 'Socializări' pe bandă rulantă în cadrul coaliției
Doi purcei de lapte cu mărul în gură, o oaie la proțap, precum și un număr nedeterminat de mititei cu varză calită au dat gata parlamentarii PD, care, cot la cot cu miniștrii partidului și secretarii de stat, au 'socializat', miercuri seara, la Complexul Astoria din Pădurea Snagov. 'Au fost aprofundate relațiile dintre parlamentari și Executiv', a declarat, pe un ton oficial, vicepreședintele PD Cezar Preda, despre această întâlnire stropită cu vin alb și rosu și care a strâns, până spre miezul nopții, circa o sută de persoane. Reuniunea a fost ținută în secret până după desfășurarea ei, de teamă că parlamentarii PD se vor trezi cu ziariștii la poartă și le vor sta micii în gât. De când Alianța PNL-PD a ajuns la putere, reuniunile destinate 'socializării' au depășit ca număr proiectele de lege - altele decât cele pentru aprobarea unor ordonanțe sau ordonanțe de urgență - trimise către Parlament de Cabinetul Tăriceanu. De Revelion, a avut loc o primă socializare a membrilor guvernului, care au petrecut la un hotel din Sinaia. La mijlocul lunii ianuarie, Cozmin Gușă, pe atunci liderul grupului PD din Cameră, și-a strâns deputații la Predeal. Socializarea a fost o reușită: după doar două săptămâni, Gușă și alți doi deputați PD au fost excluși din partid. Spre sfârșitul lunii ianuarie, la Brașov, s-au reunit și parlamentarii PNL. În sfârșit, la începutul lui februarie, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a ieșit la schi pe Valea Prahovei cu o serie de miniștri, plus delegația FMI. După această acțiune de împrietenire, guvernul a fost nevoit să promita Fondului că, până în aprilie, prețurile la utilități vor fi majorate substanțial.
Adrian Severin anticipează o criză politică internă
Institutul 'Ovidiu Șincai', condus de Adrian Severin, a lansat, joi, un raport conform căruia o posibilă criză în relațiile României cu UE se va transforma într-o criză internă, care va putea fi dezamorsată fie prin alegeri anticipate, fie, 'preferabil', printr-un guvern PNL-PSD sau D.A.-PSD. Raportul de avertizare, intitulat 'Vulnerabilități ale politicii internaționale a României sub administrația Băsescu-Tăriceanu', analizează vizitele în străinătate făcute, de la preluarea mandatului, de președinte, de premier și de ministrul de Externe. Conform raportului, vizita lui Traian Băsescu la Londra poate fi considerată mai degrabă un eșec pentru România. În raport cu Rusia, Băsescu și-a asumat o identitate europeană, în timp ce în raport cu Uniunea Europeană are o opțiune 'atlanticistă', conduită ce, într-o lume globală, poate cădea în oportunism, se mai arată în document. În concluzie, autorii raportului consideră că întârzierea procesului de pregătire a aderării la UE, cumulată cu poziționarea pe diferite axe eurosceptice poate determina aplicarea clauzei de salvgardare și, ca atare, amânarea momentului integrării României în UE cel puțin până în 2008. 'O criză în relațiile dintre România și Uniunea Europeană se va transforma și într-o criză politică internă românească. Aceasta ar putea duce fie la alegeri anticipate, fie la un guvern de largă coaliție (PNL-PSD sau A.D.A.-PSD)', se arată în raport.
Dan Voiculescu cere desecretizarea dosarului Dunărea
Președintele Partidului Umanist din Romania (PUR), Dan Voiculescu, i-a cerut președintelui Traian Băsescu și Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), printr-o scrisoare, desecretizarea dosarului Dunărea din arhiva Serviciului de Informații Externe (SIE). Voiculescu a explicat că prin acest demers dorește să existe un acces liber al opiniei publice la aceste date, astfel încât să se demonteze acuzațiile care i se aduc cu privire la colaborarea sa cu Securitatea. 'Mă refer la acuzațiile că am fost ofițer de Securitate, că am legătură cu presupusele conturi secrete ale lui Nicolae Ceaușescu sau că am păgubit statul român prin neplata unor mărfuri către fosta întreprindere de comerț exterior Dunărea', a subliniat președintele PUR. Mișcarea lui Voiculescu este foarte inteligentă, ținând cont că actualul director al SIE este încă Gheorghe Fulga, iar adjunctul său este generalul Rotaru, cel care, până să ajungă în acestă funcție, a fost unul dintre șefii firmelor controlate de Voiculescu.
Generalul Stănculescu, din nou la Parchet în dosarul Revoluției din decembrie 1989
Magistrații Secției Militare a PÎCCJ fac cercetări prealabile în cazul generalului (r) Victor Athanasie Stănculescu în dosarele Revoluției din decembrie 1989 din București și cele ale primelor mineriade din București, au informat surse judiciare. Potrivit sursei, în cazul generalului cercetările vizează infracțiuni de instigare și complicitate la omor și vătămare corporală. Convocat, ieri dimineață, pentru a fi audiat, Stănculescu a venit la Parchet fără apărător, așa că a fost rechemat săptămâna viitoare. La ieșirea de la întâlnirea cu procurorul Dan Voinea, generalul a declarat presei: 'După 15 ani, memoria, imaginile și detaliile se mai estompează'. El a adăugat că i-a sugerat procurorului militar să cumpere cartea 'Generalul Revoluției cu piciorul în ghips', pe care a lansat-o în data de 1 februarie. Cartea cuprinde mărturii ale generalului despre Revoluția din decembrie 1989 și schițe de portret pe care le-a realizat unor oameni precum Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și Corneliu Coposu. Athanasie Stănculescu susține în cartea-interviu că fostul președinte Ion Iliescu 'a manevrat cu inteligență' deciziile în procesul Stănculescu-Chițac, arătând că fostul procuror general Tănase Joița 'nu făcea recursul în anulare de capul lui'. Acesta relatează cum, după Revoluție, relațiile sale cu Iliescu s-au răcit, dar apreciază faptul că fostul președinte l-a ajutat indirect în timpul procesului.
|
