 Românii, încrezători în Uniunea Europeană
Țara noastră este în topul statelor europene candidate la integrare și membre ale UE, a căror populație are mare încredere în Uniune, dar și cunostințe foarte reduse în legătură cu modul de funcționare și rolul instituțiilor comunitare, se arată în Raportul național pentru România, editat pe baza rezultatelor Eurobarometrului de opinie publică din octombrie-noiembrie 2004. Concluziile Eurobarometrului realizat în cele 25 de state membre UE, în cele 4 țări candidate – România, Bulgaria, Croația și Turcia – și în partea de nord a Ciprului au fost prezentate, ieri, de adjunctul Sefului Delegației Comisiei Europene, onno Simmons, și de editorul Raportului național, prof. univ.dr. Dumitru Sandu. Potrivit documentului, dintre cei 1012 români cu vârste de peste 15 ani intervievați, 74 la sută au încredere în instituțiile UE, 82 la sută în Biserică și doar 72 la sută în Armată. Euroentuziaști sunt și lituanienii (68 la sută), dar și ungurii (64 la sută), spre deosebire de suedezi (33 la sută) sau britanici (36 la sută). Deși onno Simmons a precizat că rezultatele eurobarometrului spulberă mitul încrederii oarbe a românilor în UE, Dumitru Sandu a subliniat că aceștia au în continuare puține informații privind forul de la Bruxelles, ca, de altfel, și bulgarii, turcii sau britanicii. 'Este vorba de o încredere cu o temelie foarte slabă de cunoaștere', a declarat Sandu, punctând faptul că principalele instituții care ar trebui să informeze populația, guvernul și onG-urile, se află în continuare în criză de credibilitate. În acest context, 82 la sută dintre compatrioții noștri au încredere în Parlamentul de la Strasbourg, însă numai 27 la sută știu că membrii săi sunt aleși prin vot direct și doar 5 la sută că ultimul scrutin european nu a avut loc în 2002. De asemenea, peste jumătate din populația României nu știe că UE are un imn propriu. Diferența majoră între modelul de informare din România și cel din UE este dată de accesul la Internet.
Sorin Oprescu, de neînlocuit?!
Ion Iliescu a apreciat, ieri, că Sorin Oprescu este cel mai bun candidat al PSD pentru funcția de primar general al Capitalei, dar a admis că unui om nu i se poate impune să facă un lucru dacă acesta nu dorește. 'Trebuie ei să delibereze, să discute, să analizeze toate variantele posibile și să ia decizii', a spus Iliescu, precizând că acesta a fost principiul stabilit și la Delegatia Permanentă de ieri. Referitor la posibilitatea de a interveni în această chestiune, Iliescu a spus că ar putea încerca, dacă i se cere 'părerea'. Iliescu a mai spus că a discutat 'mai demult' cu Sorin Oprescu și a înțeles 'îndoielile' acestuia. 'A avut două eșecuri, n-ar vrea să aibă și al treilea. Deci, este de înțeles această preocupare', a afirmat el. 'Dar, sigur, sunt și rațiuni politice, o să discute ei între ei, o să delibereze împreună, inclusiv cu domnul Oprescu și vor lua decizia potrivită', a adăugat Iliescu. Întrebat dacă vede alternativă la această variantă, Iliescu a răspuns: 'Eu cred că nu, dar o să vedem'. El a negat totodată posibilitatea ca o alternativă să fie Mircea Geoană.
Subcomisie parlamentară pentru problemele rafinăriilor!
Conducerea Camerei Deputaților va analiza, săptămâna viitoare, solicitarea președintelui Comisiei de industrii, Dan Ioan Popescu, privind deplasarea unei subcomisii parlamentare la principalele rafinării aparținând SNP Petrom, SC Rompetrol SA și SC Rafo onești. Deputatul PSD Dan Ioan Popescu a cerut Biroului Permanent al Camerei, să aprobe ca această subcomisie să se deplaseze, timp de trei zile, pentru documentare, la mai multe rafinării din țară, pentru a constata 'principalele probleme cu care se confruntă' acestea. Subcomisia, alcătuită din 16 deputați din cei 23 ai Comisiei de industrii, ar urma să prezinte un raport până la jumătatea lunii aprilie. Titu Gheorghiof, membru al conducerii Camerei, a afirmat că Dan Ioan Popescu trebuie să precizeze 'în ce va consta controlul'. El și-a declarat nedumerirea în legătură cu modalitatea și finalitatea acestei documentări, având în vedere că 'cel puțin două dintre aceste rafinării sunt societăți private'. Gheorghiof a mărturisit că nu înțelege cum s-ar putea ca Parlamentul să intervină în administrarea unor rafinării. Reprezentanții PNL, PD și UDMR s-au pronunțat împotriva deplasării acestei subcomisii.
Impozit pentru lupta împotriva speculei pe piața imobiliară
O parte dintre românii care își vând casele după 1 aprilie 2005 vor plăti un impozit de 10 la sută aplicat asupra câștigului obținut din vânzarea imobilului. Potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor, impozitul va fi plătit numai de cei care cumpără și vând un imobil într-o perioadă de trei ani. Impozitul nu va fi aplicat retroactiv, adică nu vor fi impuse tranzacțiile inițiate înainte de 1 aprilie. Tot în perioada imediat urmatoare vor fi aprobate și o serie de deduceri de care vor beneficia cei care își vând casele. Prin această măsură, Finanțele intenționeaza descurajarea speculei pe piața imobiliară, au precizat sursele citate. 'În perioada următoare vor avea loc schimbări legislative în ceea ce privește impozitarea. Aceste schimbări vor conține prevederi foarte clare referitoare și la impozitul plătit pe câștigul din tranzacțiile imobiliare obținut de persoanele fizice', au mai arătat sursele citate. Cei care se decid să vândă un apartament pe care îl dețin de mai mult timp, nu vor plăti nici un impozit.
|
