 Un țăran, consilier al ministrului Agriculturii
Ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, și-a prezentat, ieri, echipa celor șase consilieri, o notă aparte făcând Matei Barbu, un agricultor în vârstă de 72 ani, din comuna Lungulețu, județul Dâmbovița. 'Nu întâmplător am chemat un țăran simplu să fie consilier. Uneori, noi, cei care am venit la oraș, am uitat de zona de unde am plecat, iar ei știu cel mai bine care este adevărata realitate', a spus Flutur, care a adăugat că îl cunoaște pe acesta de mai multă vreme, din perioada în care era membru al Comisiei pentru Agricultură din Senat și din vizitele făcute în țară în campania electorală. Ministrul a asigurat presa că funcția pe care o va ocupa Matei Barbu nu va fi doar una simbolică, ci îl va consulta personal pe acesta la luarea unor decizii. 'Pot face față situației', a spus Barbu, îmbujorat, în lumina reflectoarelor de la camerele televiziunilor prezente la conferința de presă. El nu a dorit să piardă prilejul de a spune, în primele declarații acordate presei, că nu prea mai există cartofi de sămânță în țară și că ajutoarele acordate agricultorilor sunt insuficiente. Proaspătul consilier al ministrului Agriculturii locuiește în comuna Lungulețu împreună cu familia și lucrează o suprafață de cinci hectare de teren, cultivat în cea mai mare parte cu cartofi și varză. Barbu a absolvit opt clase și a fost angajat timp de 30 de ani la Secția Drumuri Județene Dambovița, pe postul de mecanic de utilaj greu.
Cine și de ce se 'împiedică' de Constantin Degeratu?
Generalul de armată Constantin Degeratu, consilier de stat la Departamentul Securității Naționale al Președinției, susține că în decembrie 1989 nu îndeplinea nici o funcție de comandă sau conducere în armată și că la Revoluție a avut o 'contribuție pozitivă'. Generalul Degeratu mai spune că nu a fost niciodată cercetat de nici un parchet militar din România și, deci, nici scos de sub urmărire penală de nici un fel. Intervievat în legătură cu acuzațiile care i se aduc de către martori - militari activi sau în rezervă în decembrie 1989 - citați de presa centrală, potrivit cărora el ar fi întocmit harta desfășurării trupelor armate în Cluj, Constantin Degeratu susține că, între 1973, când a terminat Academia Militară, și mai 1990, nu a îndeplinit, 'din motive politice', nici o funcție de comandă sau conducere în armata română. Consilierul de stat precizează ca avea 'un dosar foarte încărcat': trei cumnați preoți, doi fugiți în străinătate, un socru care nu a vrut să intre în CAP și a fost persecutat în perioada aceea. 'În timpul evenimentelor din 1989, am fost surprins de aceste evenimente în cadrul Secției Operații a Armatei a IV-a de la Cluj, ofițer cu cercetarea științifică. Din păcate, ca în toate celelalte garnizoane, și în garnizoana Cluj evenimentele care au avut loc s-au produs ca urmare a gravei deficiențe de comandă și de conducere, pornită de la Ministerul Apărării Naționale și până la cei care au trebuit să pună în aplicare astfel de ordine. E firesc să se fi întâmplat așa, pentru că a fost o armată complet nepregatită pentru astfel de evenimente și, normal, în astfel de situații, lipsa de pregătire își spune cuvântul', a relatat generalul Degeratu.
În cazul 'Trianon', nu conținutul filmului interesează
Premierul și ministrul Culturii se războiesc în declarații de presă pe tema controversatului documentar 'Trianon'. Pentru că șeful Executivului, Călin Popescu-Tăriceanu, apreciase ca exagerată reacția autorităților române față de difuzarea filmului în mai multe județe din Transilvania, ministrul Culturii și Cultelor, Mona Muscă, a ținut să facă unele precizări. Ea a explicat, ieri, că nu a avut în vedere conținutul filmului 'Trianon' atunci când a sesizat Centrul Național al Cinematografiei și apoi poliția, ci a dorit respectarea prevederilor legale din domeniul cinematografiei. 'Nu a fost vorba de nici un fel de cenzură, deoarece conținutul filmului nu este în discuție și nici nu este cunoscut de MCC. Orice film, de orice natură, trebuie să respecte aceleași prevederi legislative pentru a putea fi pus în circulație și distribuit public', spune ministrul Culturii. 'Toată această discuție ar fi putut fi evitată dacă cei care ar fi dorit să difuzeze acest film în România ar fi optat pentru calea legală, în locul proiecțiilor cvasiclandestine și, evident, ilegale care nu au făcut decât să tensioneze inutil spiritele', afirma Mona Muscă.
Verificările autoturismelor Logan, cauzate de banalul cric
Constructorul auto român Dacia, filială a grupului francez Renault, a anunțat că va rechema la service peste 15.000 de autoturisme Logan pentru a efectua o serie de verificări tehnice la modalitatea de fixare a cricului, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Dacia-Renault, Silviu Sepciu. 'În total am rechemat peste 15.169 de Logan fabricate între 23 august și 20 noiembrie 2004 pentru un control preventiv în legătură cu o eventuală lipsă de rigiditate a tijei de susținere a cricului. În cazul constatării unor probleme, cricul a fost înlocuit', a precizat Silviu Sepciu. Dintre cele 15.000 de Logan vizate, aproximativ 2800 au fost exportate, în special în Europa de Est. 'Această decizie, o premieră în România, este o dovadă a seriozității și responsabilității constructorului', a subliniat Silviu Sepciu. Potrivit sursei citate, rechemarea autovehiculelor pentru inspecții tehnice, costurile fiind suportate de Dacia-Renault, nu va afecta vânzările de autoturisme Logan, vânzări care au atins pragul de 23.000 de unități de la lansare în luna septembrie 2004, fiind înregistrate alte 18.000 de comenzi. Deși inițial a fost destinată țărilor din afara Europei Occidentale, Logan va fi vândută și în Europa de Vest, din luna iunie 2005, a anunțat la începutul acestei luni Jacques Abot, directorul comercial al uzinei de la Pitești.
|
