|
|
 Relațiile dintre Budapesta și București, bazate pe modelul franco-german
Prima vizită oficială în străinatate a premierului Călin Popescu-Tăriceanu de la instalarea sa în funcție s-a consumat ieri, la Budapesta, unde s-a întâlnit cu omologul său maghiar, Gyurcsany Ferenc, cu președintele Ungariei, Ferenc Madl, cu reprezentanți ai conducerii Parlamentului și cu fostul premier Viktor Orban. Cei doi prim-miniștri au stabilit și o serie de măsuri care urmează a fi luate în perioada următoare în ceea ce privește soluționarea anumitor divergențe dintre cele două țări. Cea mai importantă este propunerea care urmează modelului franco-german ca anual cele două cabinete să se reunească în ședință comună pentru a discuta principalele probleme la ordinea zilei. 'Am căzut de acord ca, începând cu toamna acestui an, guvernele noastre să se reunească la București într-o ședință comună pentru a discuta despre programele de dezvoltare ale regiunii în următorii 5-7 ani', a declarat premierul maghiar, Gyurcsany Ferenc. El a adăugat că astfel de ședințe vor avea loc în fiecare an și că ele au la bază ideea că România și Ungaria formează o regiune economică comună. La rândul său, premierul Călin Popescu-Tăriceanu a spus că a ținut foarte mult ca prima sa vizită oficială să aibă loc în Ungaria, având în vedere că actualul guvern se bazează pe o majoritate care include UDMR, formațiune politică ce nu are doar o vocație limitată la problemele minorității maghiare, ci se implică în toate problemele generale ale României. 'În luna aprilie vom semna tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Guvernul ungar ne-a asigurat de sprijinul său pentru integrarea Romaniei și aș fi foarte bucuros dacă Ungaria ar fi prima țară care să ratifice acest tratat', a spus Tăriceanu.
Guvernul ungar respinde ideea autonomiei pe criterii etnice
Premierul socialist maghiar a delegitimat încercarea grupărilor radicale ale etnicilor maghiari din România de a cere prin referendum autonomia Ținutului Secuiesc. Guvernul socialist maghiar nu susține referendumul pentru autonomia Ținutului Secuiesc pe care Uniunea Civică Maghiară și Consiliul Național Secuiesc au anunțat că doresc să îl organizeze la sfârșitul lunii ianuarie, rezultă din declarația de ieri a premierului maghiar, Ferenc Gyurcsany. Întrebat de ziariști, Gyurcsany a explicat că Budapesta sprijină numai formele de autonomie agreate de UDMR, apreciind public programul de guvernare al cabinetului Tăriceanu. Purtătorul de cuvânt al guvernului de la București, Oana Marinescu, a declarat că tema autonomiei nu a figurat pe agenda discuțiilor bilaterale, ci a fost ridicată de presă. După cum amintea înaintea vizitei, președintele UDMR, Marko Bela, prezent și el alături de Tăriceanu la Budapesta, programul cabinetului român prevede forme de autonomie culturală și administrativă, prin descentralizare. UDMR a preluat în discursurile de campanie ideea autonomiei teritoriale lansată de liderii radicali ai comunității, pe fondul temerilor că Uniunea ar putea rata pragul electoral, însă imediat după alegeri a abandonat-o. BR>
'Pătații' vechi și noi
Deși nu a trecut nici măcar o lună de la formarea noului cabinet și a echipelor de consilieri guvernamentali și prezidențiali, societatea civilă - presa inclusiv - constată că deja au apărut persoane discutabile în structurile de putere, fără ca șefii ierarhici - instituțional sau de partid - să se sesizeze, ba chiar în unele cazuri susținându-i pe respectivii rău famați. Cazul vremelnicului prefect de București, fost ofițer de Securitate, pe informații externe, când președintele Băsescu a determinat revocarea acestuia din funcția în care-l propulsaseră colegii de partid și coaliție, este din păcate un caz singular din punctul de vedere al sancționării greșelii ințiale. În ceea ce-i privește pe ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, pe generalul Degeratu, ajuns consilier prezidențial, pe omul de afaceri George Copos, desemnat ministru de stat, și pe alte persoane controversate ajunse (sau despre care se spune că vor ajunge) în structurile de putere centrală sau locală, deocamdată responsabilii politici de 'partid și de stat' nu par a fi deranjați prea tare. Dacă mai adaugăm la aceste nume importante și pe cel al generalului Bădălan - ce-i drept, promovat de fosta putere, dar menținut de actuala, la fel ca și șefii de servicii secrete -, pare mai mult decât benefică decizia unor organisme ale societății civile - precum Centrul pentru Jurnalism Independent - de a cere guvernului, președinției și parlamentului să-și înființeze comisii de etică care să dezbată și să decidă în privința persoanelor semnalate de societatea civilă ca având probleme de imagine, și nu numai.
Urmează Iranul!
Statele Unite sunt gata să atace Iranul, țară catalogată de mai mulți oficiali militari și din serviciile secrete americane, citați sub acoperirea anonimatului de revista 'The New Yorker', drept 'următoarea țintă strategică' în războiul antiterorist. Într-o analiză a jurnalistului Seymour Hersh, cel care a declanșat în urmă cu câteva luni dezvăluirile despre abuzurile de la închisoarea Abu Ghraib, se arată că trupe de comando americane acționează în secret pe teritoriul Iranului, în căutarea a cel puțin 36 de obiective pentru viitoare atacuri aeriene. Acestea ar fi în principal instalații nucleare suspecte, despre care Teheranul afirmă constant în negocierile cu Franța, Germania și Marea Britanie că ar servi exclusiv pentru producerea de energie, dar SUA pretind că au scop militar. Operațiunile secrete durează de șase luni și sunt completate de cercetări similare în circa zece țări din Orientul Mijlociu și Asia. Incursiunile forțelor speciale, ca de altfel întreaga culegere de date în problemă iraniană, se află sub directa coordonare a secretarului Apărării, Donald Rumsfeld, deși sursele lui Seymour confirmă lipsa de popularitate a ministrului în rândul ofițerilor superiori. Potrivit unui fost membru important al serviciilor secrete, Rumsfeld i-ar fi avertizat pe comandanții statelor majore reunite ale armatei SUA că, odată ce poporul l-a reales pe Bush, America nu mai are cale de întoarcere în războiul antiterorist. 'Irakul este doar o campanie. Administrația Bush consideră că aceasta este o imensă zonă de război. Următoarea campanie va fi în Iran', a spus fostul oficial citat de Hersh. Aceeași sursă a mai afirmat că 'civilii din Pentagon doresc să pătrundă în Iran și să distrugă cât mai mult din infrastructura sa militară'. Pentru a evita obiecțiile militarilor (Hersh afirmă că nici comandanții din zonă nu ar fi fost puși la curent cu spionarea Iranului) și complicațiile politice, comandourile acționează în urma unui ordin direct al lui Bush, comandantul suprem al forțelor armate. Astfel, sunt eludate restricțiile legale impuse operațiunilor CIA în străinătate.
|
|
|
|
