|
|
 Despăgubirea regelui Mihai, în atenția noului executiv
Un pachet cuprinzând 70 de legi elaborate de cabinetul Năstase, dar care nu au mai apucat să fie dezbătute de Senat au fost retrimise de aceasta Cameră la guvern. Cutuma se aplică la începutul fiecarei legislături, noul executiv urmând să analizeze legile predecesorilor și să decidă dacă le păstrează, le modifică sau renunță definitiv la ele. Printre legile restituite se află și aceea care reglementează situația juridică a bunurilor deținute de regele Mihai. Potrivit ministrului pentru Relația cu Parlamentul, premierul Călin Popescu-Tăriceanu va cere reintroducerea legii pe ordinea de zi a Senatului în procedură de urgență. Deși legea este inițiată de un guvern PSD, ea fost respinsă de majoritatea pesedistă din Senat în legislatura trecută. Printre altele, legea prevede despăgubirea regelui Mihai cu 30 de milioane de euro. De asemenea, guvernul va trebui sa decidă dacă retrage definitiv sau doar modifică legea pentru despăgubirea persoanelor care înainte de 1989 au avut depozite la CEC pentru cumpărarea de autoturisme Dacia. O serie de amendamente va suferi și legea care împroprietarea cu terenuri forestiere Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Traian Băsescu, la prima ședință a noului Consiliu Superior al Magistraturii
Președintele Traian Băsescu va participa la ședințele noului Consiliu Superior al Magistraturii până când 'se va crea nu doar impresia, dar și sentimentul bazat pe realitate că justiția în România începe să devină independentă'. Invitat să participe la prima ședință a CSM rezultat în urma alegerilor din decembrie, Băsescu a subliniat rolul pe care Constituția îl conferă CSM, dar și președintelui care nu are 'calitatea de invitat', ci de 'președinte al ședințelor la care participă'. În același timp, președintele Traian Băsescu nu a uitat să remarce că unii dintre membrii CSM dețin și funcții de conducere, apreciind că aceste două lucruri trebuie separate. 'Justiția este extrem de importantă pentru că România se mai poate împiedica, în drumul ei către Uniunea Europeană, de două lucruri: corupția și nefuncționarea justiției. Restul problemelor sunt tehnice și am încredere în guvern că va rezolva aceste lucruri. CSM trebuie să garanteze această independență, dar nu pot să nu remarc faptul că foarte mulți membri ai Consiliului au fost criticați. Am observat că prin funcțiile pe care le dețin unii membri, o parte a puterii din justiție s-a transferat la CSM. Există o urmă de suspiciune, iar eu cred că trebuie să-i separăm pe cei care administrează instanțele de cei care administrează justiția', a declarat Traian Băsescu. Mai mult, președintele a dezvăluit că a existat tentația politică să se blocheze la Senat de către majoritatea parlamentară votul pentru CSM. 'A fost un cec în alb de la majoritatea parlamentară și vă rog să-l tratați ca atare', a adăugat șeful statului.
Ludovic Orban, un candidat cu față umană
Membrii PNL București au adoptat, ieri, rezoluția prin care îl desemnează pe Ludovic Orban drept candidat la funcția de primar general, rezoluție care a fost adoptată cu un vot împotrivă și două abțineri. Pe acordurile melodiei 'Simple the best', Ludovic Orban și-a făcut intrarea în scenă și, luat de val, el a ținut să spună că, de fapt, își asumă un mare 'sacrificiu' prin înscrierea în cursa internă a Alianței. 'Există un birou care are lumina aprinsă după ora 17.00, inclusiv sâmbăta și duminica. Acela este biroul reprezentantului dumneavoastră în Primăria Capitalei. Acela este biroul meu', a comentat actualul viceprimar Ludovic Orban. El a adăugat că nu mai are timp pentru copilul său de cinci ani, iar soția sa este cu 'nervii la pământ' pentru că se văd tot mai rar. 'Mi-am adus chitara la birou ca să-mi aduc aminte că sunt om', a mai spus candidatul nefericit că nu mai are timp pentru una dintre pasiunile sale. Concluzia ar fi că liberalii nu i-au făcut un serviciu lui, ci bucureștenilor pe care-i va reprezenta. Protocolul Alianței PNL-PD prevede ca fiecare partid să-și desemneze un candidat pentru funcția de primar al Capitalei, urmând ca persoana care va intra efectiv în cursa electorală să fie desemnată în baza unui sondaj de opinie.
'Trianon', mon amour!
Isterie generală. Proiecția, în Ardeal, a filmului 'Trianon' i-a înnebunit pe guvernanți. Atat ministrul Culturii, Mona Muscă, cât și prefectul de Cluj, Mihail Hardău, au cerut să fie trași la răspundere organizatorii vizionării peliculei și chiar interzicerea proiecției, pe motiv că ar fi ilegală. Filmul, regizat de Gabor Koltay, a fost interzis în Ungaria tocmai din dorința de a nu atâța spiritele în problema Trianonului, în noua structură unit-europeană. Deși filmul a fost difuzat și anul trecut în șase localități din Transilvania - fără nici un fel de scandal, n-a adus nimeni steaguri și pancarte -, Mona Muscă a găsit de cuviință să se revolte tocmai acum, lăsând deoparte programul politic al ministerului - caracterizat ca fiind novator -, pentru a se amensteca într-o chestiune care abia acum riscă să stârnească curiozitatea și să aibă un impact social. După ce a făcut pe salvatoarea, în incendiul de la Teatrul de Operetă, vârându-se cu de-a sila, din prea multă telegenie, în treburile pompierilor, Muscă e pe cale să transforme o peliculă, altfel destul de plictisitoare, vetustă și nici măcar riguros istorică, într-o scânteie care ar putea aprinde nu un incendiu de operetă, ci chiar un nou conflict interetnic. Și asta chiar în condițiile când partenerii de la guvernare ai Monei Muscă sunt lideri ai UDMR. Gafa ministrului Culturii e cu atât mai mare cu cât organizatorii își cam terminaseră treaba în România, își mâncaseră mălaiul și erau pe cale să-și strângă calabalâcul și să ia drumul Ungariei. Așa însă, mai mult ca sigur că o televiziune va profita de ocazie și, pentru rating, ar putea difuza acest film. De două ori interzis. Și, tocmai de aceea, cu o audiență imensă.
|
|
|
|
