 Adevărul este undeva la mijloc
Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Tudor Tănase, confirmă versiunea lui Eugen Bejinariu, premierul pesedist pentru cinci zile, privind cauza 'decesului' liniilor telefonice speciale de la Palatul Victoria, înainte de instalarea echipei Tăriceanu. Potrivit acestuia, telefoanele 'roții' au fost întrerupte chiar de STS, la cererea lui Bejinariu, conform unor proceduri obișnuite la schimbarea guvernului. 'Era normal să se închidă aceste linii pentru că trebuiau securizate, izolate, urmând să se redeschidă la cerere. Trebuia să ne anunțe și pe noi cineva că a sosit noul premier, care trebuia avertizat de cei din administrație în legătură cu aceste deconectări', a explicat directorul STS, promițând că, totuși, va face personal cercetări cu privire la condițiile în care au 'murit' telefoanele speciale. Cât despre explicația meteorologică furnizată de Bejinariu, cum că liniile telefonice ar fi fost afectate de ploaia căzută în București în noaptea de 29 spre 30 decembrie, Tănase a respins-o, precizând că STS dispune de mijloace pentru a remedia cu operativitate orice defecțiune de acest tip. Totodată, el a negat că numerele pe fir scurt de la cabinetul fostului prim-ministru Adrian Năstase ar fi fost transferate la noul loc de muncă al acestuia, pe urmele mobilierului mutat de la Palatul Victoria în biroul președintelui Camerei Deputaților.
Legi necesare pentru îndeplinirea condițiilor impuse la capitolul JAI
Eliminarea imunității foștilor demnitari și modificarea legilor privind declarațiile de interese și de avere sunt prioritățile 'number one' pentru noul ministru al Justiției, Monica Macovei. 'Situația arde. Până la sfârșitul lunii ianuarie vor trebui adoptate aceste două proiecte de legi. Comisia Europeană are aceste două cerințe: eliminarea imunității foștilor demnitari și modificarea legilor privind averile și interesele demnitarilor. Prevederile de acum sunt insuficient de clare, insuficient de transparente și nu asigură un control perfect asupra conflictelor de interese și al averii demnitarilor', a declarat Monica Macovei, ieri, în prima sa conferință de presă ținută în calitate de ministru al Justiției. Aceste cerințe fac parte din multitudinea de condiții impuse la capitolul JAI de Comisia Europeană, în vederea integrării României în Uniunea Europeană. 'Aceste condiții au termene foarte scurte, iar noi avem deja restanțe din 2004, cum ar fi legea privind instanțele și parchetele militare și legea medierii, aflate în diverse faze parlamentare', a subliniat Monica Macovei. Potrivit actualei legi a răspunderii ministeriale, foștii membri ai guvernului nu pot răspunde penal pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor, chiar dacă acestea, potrivit legii penale, constituie infracțiuni, decât numai în anumite situații. Astfel, potrivit art. 12 din legea mai sus amintită, numai Camera Deputaților, Senatul și președintele României au dreptul să ceară urmarirea penală a membrilor guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor, iar procedura de declanșare a urmăririi penale este greoaie.
Gâlceavă revoluționară
După ce i-au exclus din rândurile lor pe Dan Iosif, Ion Iliescu și Emil Cuteanu, revoluționarii din Blocul Național Revoluționar (BNR) îl contestă acum pe noul secretar de stat, șef al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, Ion Sanda, considerat de ei instrumentul 'grupului malefic' format din cei mai sus menționați. La sfârșitul lunii decembrie, anul trecut, liderii BNR au depus la președinția României o adresă prin care BNR îi solicita noului președinte, Traian Băsescu, să-l înlocuiască pe Ion Sanda, considerat 'omul fostului secretar de stat Emil Cuteanu'. 'Prin menținerea acestui om nu se va putea face lumină în dosarele Revoluției Române', se arată în petiția semnată de liderii celor 140-150 de asociații și organizații componente ale Blocului Național Revoluționar. 'Nu l-a văzut nimeni pe nicăieri, nu-l cunoaștem. A fost scos în față de un grup mic de oameni gălăgioși, în spatele căruia se află de fapt Dan Iosif, Cuteanu și Iliescu. De ce? Pentru a verifica în continuare superficial dosarele Revoluției', a declarat liderul BNR, Dorin Lazăr Maior. El susține că Blocul nu poate sprijini ocuparea acestei funcții de un om care 'nu reprezintă nici măcar o asociație de revoluționari sau eventual o facțiune de 20-30 de revoluționari'.
Viktor Iușcenko - otrăvit, dar de cine?
Nu există îndoială: evenimentul politic de cea mai mare rezonanță al anului trecut l-a constituit, în Ucraina, scandalul iscat de otrăvirea cu dioxină a lui Iușcenko. În pofida tuturor declarațiilor făcute pe această temă de diferiții responsabili - atât în Ucraina, cât și în afara ei - povestea încă mai ridică o sumedenie de întrebări care-și asteaptă răspuns. Pentru că nimic din ce s-a spus nu a fost, practic, confirmat. Mai exact, afirmațiile unora au fost contrazise sau respinse ca nejustificate de alții. Este, prin urmare, de la sine înțeles interesul stârnit de informația presei fraceze și care, citând surse informate din Ministerul de Externe de la Paris, scria că Iușcenko a fost, de fapt, otrăvit nu de serviciile speciale, cum susține chiar victima, ci de colaboratoarea lui cea mai apropiată, Iulia Timoșenko. Adversarii ei, notau în context ziarele, 'o consideră o carieristă înrăită, o maestră în arta manipulării. S-a făcut blondă, se piaptănă în stil clasic popular, perfecționându-și cunostințele de ucraineană, limbă pe care nu o vorbea cu 10 ani în urmă. Timoșenko se vede deja premier, dar nu este exclus ca ambițiile ei să nu se oprească aici. Posibil, fostul vicepremier a decis să-l înlăture din calea ei pe Iușcenko, transformat într-o marionetă', precizau mass-media franceze. Timoșenko nu și-a ascuns aspirațiile de putere. Mai mult, a spus că funcția de șef al guvernului i se pare chiar potrivită, o răsplată bine meritată.
|
