|
|
 Numirea noilor prefecți, după înfrângerea orgoliilor locale
Până pe data de 10 ianuarie vor fi numiți noii prefecți, din cele patru partide care formează coaliția guvernamentală. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a anunțat, ieri, că vor fi înlocuiți și secretarii de stat, dar schimbarea acestora din funcție nu va fi posibilă mai devreme de 15 ianuarie. Anterior, primul ministru anunțase că noii prefecți vor fi numiți și instalați în functie până la sfârșitul anului. Până pe 10 ianuarie batalia este mare pe toate cele 42 de scaune de prefecți din tot atâtea județe. Chiar dacă la nivel central, Alianța PNL-PD, PUR și UDMR pare să funcționeze perfect, în teritoriu orgoliile unor lideri locali și mai ales înțelegerea greșită a jocului politic au generat focare de conflict. Cele mai controversate situații legate de numirea prefecților se întâlnesc în județele Covasna și Brașov. Situația delicată din unele organizații județene ale celor patru partide care formează coaliția guvernamentală pare să se extindă și la județele Bacău și Buzău. Potrivit unor surse guvernamentale, liderii de la centru nu au reușit să-și impună punctele de vedere în unele organizații teritoriale. Filiala Covasna a PNL-PD împreună cu organizația locală a PUR amenință că vor da în judecată statul pe motivul încălcării drepturilor omului dacă în județul amintit va fi numit un prefect UDMR. Așa încât discuția politică se transformă într-o dispută absurdă despre drepturile omului. Liderii coaliției de la putere au progamat o întâlnire cu filialele amintite pentru a detensiona situația.
Emil Boc, împotriva 'competenței pe algoritm'
Președintele interimar al PD se pronunță categoric împotriva numirii secretarilor de stat și a șefilor de servicii descentralizate uzând de nefericita practică a algoritmului. Emil Boc a declarat, ieri, că se va folosi de influența sa pentru 'a nu repeta greșelile CDR', urmând să intervină la nivelul guvernului României și să ceară accederea profesioniștilor în funcțiile de execuție. 'Nu trebuie să înlocuim faliții lor cu faliții noștri, ci faliții lor cu profesioniștii noștri. Trebuie să fie o competiție între profesioniști, nu o competiție pe algoritm', consideră liderul democraților. Emil Boc s-a exprimat astfel în contextul răspunsului la întrebarea de ce nu este de acord cu numirea lui Iuliu Păcurariu, fost senator PD, în funcția de prefect al Clujului, preferându-l pe consilierul județean Mihai Hărdău. Presa locală a aflat însă că Traian Băsescu i-ar fi promis fostului parlamentar poziția de reprezentant al guvernului în teritoriu. Președintele interimar al PD a precizat că activitatea celor doi va fi analizată și o decizie va fi luată în scurt timp. Întrebat de ce a susținut înscrierea ministrului Educației, Mircea Miclea, în PD, Boc a răspuns că singurul minister care trebuia total depolitizat este cel al Justiției. Liderul a explicat că acest principiu a cântărit greu în desemnarea Monicăi Macovei drept ministru. 'Telefonul nu mai trebuie să fie izvor de drept, ca până acum, trebuia să fie un ministru imun la telefoane', a adăugat Emil Boc.
Prefecți pe viață
Atunci când, prin 2003, PSD a propus ca prefecții să devină înalți funcționari publici, probabil că puțini credeau că Alianța D.A. va fi cea care va numi - pe un termen practic nelimitat - reprezentanții guvernului în teritoriu. Dacă până la 1 ianuarie 2006 numirea prefecților ține de decizii strict politice, după această dată, ei vor trebui să respecte criteriile de selecție impuse funcționarilor și vor deveni practic inamovibili. Exercitarea funcției de prefect încetează de drept doar dacă acesta desfășoară activități politice, se află într-o situație de incompatibilitate, a fost condamnat la închisoare, a obținut calificativul nesatisfăcător sau a fost destituit. De altfel, nici prefecții și nici subprefecții nu vor mai putea fi membri ai vreunui partid. Celor care vor ocupa, peste un an, funcția de prefect li se va cere să fi absolvit studii superioare de lungă durată, o vechime de 5 ani în specialitatea absolvită, precum și programe de perfecționare în administrația publică. Ei vor fi supuși unui examen de admitere în corpul înalților funcționari publici. Legea privind instituția prefectului prevede că exercitarea unui mandat complet de parlamentar sau titlul de doctor în științe juridice pot înlocui programele de perfecționare. Odată îndeplinite aceste criterii, ei vor deveni membri ai Corpului prefecților, prezentând - potrivit legii - 'disponibilitate la numirile considerate oportune de executiv'. Cu alte cuvinte, cel care a fost doi ani prefect în Mureș poate fi mutat la Giurgiu, iar dacă refuză, este automat exclus din categoria înalților funcționari. Statul român le asigură însă locuință de serviciu, precum și cheltuielile de transport dintr-o localitate în alta. În plus, legea prefecților prevede că acestora li se vor acorda onoruri militare, cu ocazia ceremoniilor organizate la nivelul județului.
Deficitul bugetar maxim admis: 1,5 la sută din PIB
Deficitul bugetar de 1,5 la sută din PIB pentru 2005 este nivelul maxim pe care România și-l poate permite și ar putea fi micșorat pentru a asigura atingerea țintelor de inflație și deficit de cont curent, a declarat, ieri, reprezentantul rezident al FMI în România, Graeme Justice. 'Obiectivele privind deficitul bugetar și inflația din 2005 vor fi stabilite la sfârșitul lunii ianuarie, când va veni în România echipa FMI care va efectua evaluările doi și trei ale acordului stand-by', a afirmat Justice. Astfel, vor fi modificate o serie de prevederi incluse în acordul negociat cu fostul guvern, cum ar fi cele din domeniul fiscal. Justice a apreciat că măsura noului cabinet de introducere a cotei unice de 16 la sută pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice și de reducere a impozitului pentru firme de la 25 la sută la 16 la sută se înscrie în tendința regională de diminuare a fiscalității. Reprezentantul FMI a arătat că, potrivit estimărilor guvernului de la București, măsurile de diminuare a fiscalității au ca efect o pierdere de venituri bugetare de circa 1 la sută din PIB. Această pierdere va trebui compensată prin creșterea altor impozite sau prin reducerea cheltuielilor. Potrivit lui Justice, mai multe țări care au în derulare programe cu FMI au introdus cote unice de impunere, tendința generală fiind de concentrare a surselor de venituri bugetare în zona impozitelor indirecte.
|
|
|
|
