|
|
 Un președinte mai puțin obișnuit
Președintele Traian Băsescu și-a petrecut noaptea de anul nou în două locuri: la Predeal și în Piața Universității din București. În Piață, Băsescu a ținut să fie exact la miezul nopții împreună cu bucureștenii adunați să petreacă revelionul în aer liber. Cu cinci minute înainte de miezul nopții, Traian Băsescu a sosit în Piața Universității, unde câteva mii de oameni erau adunați să petreacă noaptea de revelion. Băsescu s-a urcat pe scenă, a luat un microfon și, relaxat, a ținut un discurs în calitate de președinte 'al tuturor românilor'. 'Am venit să vă spun că vă iubesc! Vă iubesc pe voi, cei 22 de milioane de români care trăiți aici, între granițele țării, și la fel de mult îi iubesc și pe cei 6 milioane de români care trăiesc în toată lumea! Începem acum o nouă viață, trăim într-o nouă Românie! Vreau să știți că aveți un președinte puternic, pentru că noi, românii, suntem o națiune puternică!', a spus Traian Băsescu vorbind despre respectarea promisiunilor făcute în timpul campaniei electorale. Luându-se cu vorba, președintele era să intre cu discursul său și peste ora 00:00. Dându-și seama, a început sî numere și a strigat 'La mulți ani, România!', după care a luat o sticlă de șampanie, a deschis-o și a băut din ea fără să aștepte să i se dea un pahar. Apoi le-a urat din nou românilor la mulți ani și și-a făcut ieșirea din scenă cu binecunoscuta-i urare 'Să trăiți bine!' După care, președintele s-a întors la ora 2 dimineața la hotel Orizont din Predeal, unde a sărbătorit revelionul împreună cu soția, Maria, și cu liderii PD Cozmin Gușă și Aurelian Pavelescu, alături de care a cântat până dimineață melodii populare interpretate de solistul Aurel Tămaș. Surse participante la petrecerea președintelui au declarat că masa de revelion pentru el și pentru soția sa l-a costat pe Băsescu 13.800.000 de lei.
Ședință de guvern la Sinaia!
Prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu a adunat o parte dintre miniștrii cabinetului său la Sinaia pentru ca, împreună cu familiile, să se cunoască mai bine și să înceapă consolidarea echipei guvernamentale care nu are nici o săptămână de la învestirea oficialp. La întâlnirea informalp a noului executiv, miniștrii prezenți au discutat despre restructurarea aparatului guvernamental, în vederea eficientizării lui, despre majorarea pensiilor agricole și despre scoaterea Casei Naționale pentru Asigurări de Sănătate de sub umbrela Ministerului Sănătății. Numai un sfert din membrii guvernului au raspuns prezent la 'ședința' de la Sinaia: vicepremierii Marko Bela și Gheorghe Copos, ministrul justiției, Monica Macovei, ministrul sănătății, Mircea Cinteză, ministrul economiei, Codruț Șereș, ministrul transporturilor, Gheorghe Dobre, ministrul-delegat pentru implementarea acquisului comunitar, Cristian David, și ministrul pentru relația cu parlamentul, Bogdan Olteanu. În costum și inițial fără cravată - a luat una albă, de împrumut -, primul ministru a precizat că reuniunea poate fi privită ca 'o întâlnire originală'. Călin Popescu-Tăriceanu a spus: 'Din experiența mea politică, consider că elementul de cunoaștere și de încredere reciprocă este unul esențial pentru o bună colaborare între membrii unei echipe. Vreau să ne cunoaștem dincolo de cadrul formal al ședințelor de guvern. În acest fel, familiile noastre se pot împrieteni într-un spațiu mai puțin rigid. La întâlnire nu avem o agendă oficială, dar discutăm și chestiuni de perspectivă legate de actul de guvernare'. În opinia premierului, un obiectiv al 'ședinței' de guvern de pe Valea Prahovei îl reprezintă 'articularea' unui cabinet care să facă performanță.
Oana Marinescu, noul purtător de cuvânt al guvernului
Un fost jurnalist, specializat ulterior în comunicare și relații publice, este alegerea premierului Călin Popescu-Tăriceanu pentru funcția de purtător de cuvânt al executivului. Oana Marinescu a fost confirmată pentru această funcție de Tăriceanu, la finalul unei reuniuni informale a guvernului, care a avut loc la Sinaia. Numirea nu are, deocamdată, caracter oficial. În vârstă de 28 de ani, Oana Marinescu nu este straină nici de munca de comunicare politică, nici de lumea diplomatică și politică, și nici de munca de jurnalist. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București, Oana Marinescu și-a început cariera la cotidianul Ziua, unde a fost redactor de politică internă în perioada 1996-1998. Pe același domeniu a lucrat între 1998 și 2000, de data aceasta la Ziarul Financiar. A renunțat însă la presă pentru a deveni consilier în cadrul Ambasadei Britanice la București. A fost angajata ambasadei timp de trei ani, începând din 2000, și a trecut de la funcția de consilier politic și de relații publice pe Republica Moldova și România la cea de consilier politic și de presă exclusiv pe România, gestionând comunicarea Ambasadei Britanice cu presa. A renunțat la postul de ofițer de presă pentru a-și înființa propria firmă de relații publice, specializată mai ales în consultanță pe proiecte de comunicare publică și analiză. Firma ei s-a ocupat de promovarea candidaturii Liei Roberts la președinția Romaniei.
Se apropie negocierile cu FMI
Echipa de negociatori a FMI va sosi, pe 25 ianuarie, la București, pentru a negocia cu autoritățile române un memorandum suplimentar de politici economice pentru modificarea acordului stand-by încheiat anul trecut. Cele două părți vor discuta principalii indicatori macroeconomici pentru acest an și efectele modificărilor fiscale - în special, introducerea cotei unice de 16 la sută pentru impozitarea veniturilor și reducerea de la 25 la sută la 16 la sută a impozitului pe profit - asupra bugetului general consolidat. 'FMI nu are o problemă cu cota unică în sine, ci cu respectarea unor indicatori macroeconomici care au fost conveniți în acordul cu România', a declarat Ionuț Popescu, ministrul Finanțelor. Potrivit analizei asupra efectelor bugetare, reforma fiscală aprobată de noul guvern ar urmă să ducă la un deficit bugetar de aproximativ 30.000 de miliarde de lei, care va fi compensat în parte prin renunțarea la diminuarea CAS și prin majorarea impozitului pentru microîntreprinderi și a impozitului pe dividende pentru persoanele fizice. 'În acest an nu este posibilă diminuarea CAS, deoarece acest lucru ar crea un gol de încă 10.000 de miliarde de lei la bugetul statului. De asemenea, majorarea impozitului pentru microîntreprinderi, precum și unele măsuri de ajustare fiscală, va duce un plus bugetului de aproximativ 5.500 de miliarde lei', a declarat Adriean Videanu, ministru de stat pentru coordonarea activităților în domeniul economic. Pe de altă parte, fostul ministru al Finanțelor Mihai Tănăsescu a declarat că introducerea cotei unice va crea mari probleme pe termen mediu și lung. 'Este foarte clar că această decizie a fost una politică și a fost luată în urma unor promisiuni. Este un lucru care trebuia implementat, dar pe termen mediu și lung va avea repercusiuni concretizate în special într-un gol de venituri la bugetul general consolidat. Acest lucru va trebui compensat printr-o creștere de noi taxe, cum ar fi accizele, care va duce la creșterea prețului benzinei și motorinei, sau printr-o tăiere drastică a unor cheltuieli, lucru care va amenința reforma în justiție, mediu etc., și va periclita deficitul bugetar', este de părere Mihai Tănăsescu. Vicepremierul Adriean Videanu recunoaște că în primele șase luni ar putea exista un gol de venituri la buget, însă acesta va fi echilibrat printr-o colectare mai bună a veniturilor aflate acum în zona economiei subterane sau gri, precum și prin o creștere a încasărilor din CAS.
|
|
|
|
