Răspunzând întrebărilor adresate de Agenţia de Presă AMOS News, în cadrul unei anchete care îşi propune să evidenţieze realizările şi neîmplinirile de pe agenda compartimentelor Executivului, cu şase luni înainte de încheierea mandatului, ministrul de Externe, Mircea Geoană, care şi-a reluat 'în forţă' lucrul la cabinetul său din Aleea Alexandru, exprimă, la capitolul 'nerealizări' - regretul de a nu putea fi pe deplin satisfăcuţi de imaginea pe care România o are în lume, în ciuda succeselor evidente obţinute în campaniile de integrare nord-atlantică şi europeană.

Amos News: Care considerati ca sunt obiectivele principale deja indeplinite?

Mircea Geoană: Conform Programului de guvernare, iniţiativele şi acţiunile de politică externă pentru perioada 2001 – 2004 au vizat în principal următoarele aspecte: - continuarea şi consolidarea procesului de integrare europeană şi euro-atlantică; - dezvoltarea relaţiilor de bună vecinătate şi de cooperare regională cu ţările din zonă; - dezvoltarea relaţiilor bilaterale, îndeosebi cu ţările cu care România împărtăşeşte aceleaşi valori şi interese, în vederea valorificării întregului lor potenţial în plan politic, economic, strategic, cultural-ştiinţific etc; - dinamizarea diplomaţiei multilaterale, în principal în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al agenţiilor sale specializate; - intensificarea participării României la organizaţiile şi structurile sub-regionale, regionale, europene şi euro-atlantice, pentru promovarea dialogului constructiv şi afirmarea profilului României pe plan internaţional; - sprijinirea dialogului şi cooperării guvernului cu instituţiile financiare internaţionale şi facilitarea accesului sectorului privat şi public la capitalul şi pieţele internaţionale; - susţinerea activă a intereselor cetăţenilor români în străinătate; - întărirea capacităţii României de a face faţă ameninţărilor neconvenţionale la adresa securităţii (crima organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă, corupţia, traficul de droguri şi fiinţe umane, criminalitate economică şi electronică etc.); - promovarea imaginii, culturii, spiritualităţii şi ştiinţei româneşti în lume; - aşezarea relaţiilor cu românii din afara graniţelor pe un cadru normal, în conformitate cu noile prevederi constituţionale. Toate aceste obiective, privite în contextul integrării euro-atlantice şi al schimbării alianţelor strategice, constituie elemente ale unui proiect naţional pe termen lung. În cadrul mandatului legislativ şi executiv 2001-2004, angajamentele politico-diplomatice referitoare la aceste obiective au fost cu stricteţe respectate.      Perioada ianuarie 2001 - primul semestru al anului 2004 a stat sub semnul racordării solide a politicii externe a României la progresele şi acţiunile realizate în plan intern, la interesele cetăţenilor, ale mediului economic şi de afaceri. Progresele înregistrate prin invitaţia de aderare la NATO, precum şi prin fixarea de către UE, la Consiliul european de la Copenhaga (decembrie 2002), a unei perpective temporale clare pentru aderarea României plus decalarea pentru 2004-2006 a celui mai consistent pachet financiar între ţările candidate UE, reflectă reuşitele Guvernului României în plan extern.      În acelaşi timp, s-a promovat sistematic întărirea relaţiilor de parteneriat în plan bilateral şi a cooperării strategice cu ţările membre ale UE şi NATO, ca şi operaţionalizarea proiectelor vizând deschiderea politicii externe către parteneriatele economice pragmatice cu spaţiul estic şi cu parteneri din alte zone geografice.Un succes notabil este şi alegerea, în octombrie a.c., a României ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate pentru anii 2004-2005. Prezenţa României in Consiliul de Securitate al o­nU contribuie la promovarea, prin mijloace specifice diplomaţiei multilaterale, a obiectivelor prioritare ale politicii externe vizând integrarea europeană şi euro-atlantică a ţării noastre. Având în vedere importanţa şi semnificaţia politică majoră a calităţii de membru al Consiliului de Securitate, promovarea candidaturii româneşti a constituit o preocupare constantă a politicii româneşti. Conlucrarea în cadrul OSCE a permis exploatarea eficientă a posibilităţii reale de intensificare a relaţiilor cu aceste ţări şi consolidarea statutului României, inclusiv în plan regional. Ţara noastră a fost o prezenţă activă şi recunoscută în instituţiile cu vocaţie universală, inclusiv în dezbaterile legate de rolul viitor şi reformele necesare în activitatea acestora, în primul rând în cadrul o­nU, Consiliului Europei, OMC. Concluziile Consiliului European de la Copenhaga din decembrie 2002 menţionează „obiectivul de a primi România şi Bulgaria ca membri în UE în 2007”, cele două state fiind „părţi ale aceluiaşi proces de extindere inclusiv şi ireversibil.” A fost adoptată propunerea Comisiei Europene privind road map-urile pentru România şi Bulgaria, atât în ceea ce priveşte desfăşurarea negocierilor, cât şi asistenţa de pre-aderare suplimentară. Totodată, a fost precizată continuarea negocierilor cu cele două state pe aceleaşi principii care au fost aplicate şi negocierilor cu celelalte ţări candidate, cu luarea în consideraţie a propriilor performanţe. Concluziile Consiliului european de la Bruxelles (decembrie 2003) reconfirmă ca obiectiv comun al Uniunii Europene integrarea României şi Bulgariei, în ianuarie 2007, "dacă vor fi pregătite". Consiliul european de la Bruxelles încurajează România şi Bulgaria să continue energic pregătirile pentru aderare, astfel încât negocierile de integrare să poată fi încheiate în 2004 iar tratatul de aderare să fie semnat cât mai curând posibil, în 2005. România a intrat astfel într-o etapă nouă, calitativ superioară, a procesului său de integrare europeană, în care va fi atinsă “masa critică” în pregătirile pentru aderare. Momentul primirii de către România a invitaţiei de aderare la NATO, cu ocazia summit-ului de la Praga, din noiembrie 2002, simbolizează revenirea definitivă a României în familia occidentală, ca aliat respectat şi de încredere. Se confirmă astfel aprecierea de către partenerii din alianţă a saltului important realizat de România în ultimii ani în planul reformelor economice, instituţionale, a reformei armatei şi a consolidării capacităţii noastre de acţiune solidară cu obiectivele NATO. Decizia de la Praga este rezultatul conduitei consecvente în susţinerea obiectivelor NATO şi a operaţiunilor acesteia pentru stabilizarea situaţiei din Balcani şi din alte zone ale lumii. România a dovedit, totodată, că este un aliat de nădejde în confruntarea cu ameninţările neconvenţionale, în lupta împotriva terorismului internaţional, prin participarea directă la operaţiunile militare de stabilizare din Afganistan şi Irak. Începând cu 21 aprilie, România a preluat preşedinţia Procesului de cooperare in Sud-estul Europei (SEECP), asumându-şi din ce în ce mai vizibil un rol regional foarte activ şi prin participarea în organizaţiile şi formatele sub-regionale şi regionale (OCEMN, SECI) pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii în aceasta parte a Europei. Au avut loc acţiuni care confirmă relaţiile privilegiate, de parteneriat activ, economic şi politic cu ţările membre UE şi NATO. Restructurarea, revigorarea şi implementarea mecanismului de coordonare a Parteneriatului strategic, cu SUA, la nivel general şi la nivelul celor patru coşuri ale acestuia, a constituit o direcţie prioritară de acţiune. Vizita Preşedintelui SUA la Bucureşti din luna noiembrie 2002 a reconfirmat caracterul special, de alianţă strategică, a relaţiilor între ţările noastre, susţinute prin progresele substanţiale în planul reformelor şi economiei de piaţă ca şi preocuparea comună pentru intensificarea cooperării economice şi în plan strategic. De la 1 ianuarie 2002, românii au câştigat dreptul de a călători liber în statele Schengen iar începând de anul acesta Elveţia şi Marea Britanie. Am reuşit să spulberăm temerile unora că deschiderea frontierelor pentru cetăţenii români ar putea duce la o creştere a infracţionalităţii şi a fluxului de imigraţie ilegală spre statele UE. România va constitui, începând cu anul 2007, graniţa de est a Uniunii Europene iar noi suntem conştienţi de faptul că trebuie să multiplicăm eforturile de securizare a graniţelor noastre în vederea diminuării fenomenului imigraţiei ilegale. Putem spune că aceşti ultimi ani din istoria României au ancorat definitiv ţara noastră la marea familie europeană. Nu am fost niciodată atât de aproape de realizarea obiectivului nostru de integrare în spaţiul comunitar. Roadele eforturilor României încep să se facă simţite. Nu mai trebuie să vorbim numai de sacrificii şi de proiecte: suntem membri ai Alianţei Nord-Atlantice, factor important în reechilibrarea relaţiei transatlantice, o voce regională respectată şi un candidat la integrarea europeană care a depăşit multe dintre dificultăţile procesului de negociere şi are în faţă un orizont clar de aşteptare.

Amos News: Ce vă propuneţi să realizaţi sau să definitivaţi, in ultimele 6 luni ale mandatului?

Mircea Geoană: Agenda diplomatică a anului 2004 este marcată de priorităţile şi obiectivele legate de aderarea la UE şi de afirmarea profilului nostru strategic ca membru NATO şi al Consiliului de Securitate o­nU. România doreşte să încheie negocierile de aderare la UE până în toamna anului 2004 şi să obţină un ultim raport de ţară foarte bun. În anul 2004, prioritară este încheierea negocierilor de aderare în mandatul actualei Comisii Europene. Pentru aceasta, Guvernul acţionează cu prioritate pentru: - consolidarea unor relaţii sistematice şi continue cu preşedinţia UE; - stabilirea şi urmărirea contactelor de lucru ale membrilor executivului cu comisarii europeni şi cu membri ai Parlamentului European, în strânsă cooperare cu MIE; - acordarea de asistenţă profesionistă parlamentarilor români în contactele de lucru cu membri ai Parlamentului European; - realizarea unui program cuprinzător de contacte de lucru şi vizite oficiale de nivel cu ţările membre şi viitoare membre ale Uniunii.Totodată, vom susţine un dialog consolidat cu Uniunea Europeană pe problematica PESC, pe teme de interes comun, unde partea română are un avantaj comparativ datorită nivelului ridicat de expertiză: Balcanii Occidentali, Wider Europe Neighborhood (Republica Moldova şi Ucraina), Federaţia Rusă. Un obiectiv prioritar pe care România va continua să-l susţină este racordarea concretă a Georgiei la evoluţiile integratoare europene, inclusiv la politica europeană de vecinătate.În ceea ce priveşte mandatul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate, România a devenit preşedinte al Comitetului pentru sancţiunile impuse Irakului şi vicepreşedinte al Comisiei pentru monitorizarea acţiunilor Al Quaida şi talibane din Afganistan. În luna iulie 2004, în virtutea rotaţiei alfabetice, România va deţine preşedinţia Consiliului. La acel moment, prioritatea centrală va fi situaţia din Irak, deoarece iulie este prima lună după finalizarea primei etape a procesului de predare a puterii către autorităţile interimare irakiene. Orientul Mijlociu şi Afganistanul vor fi celelalte mari priorităţi pentru România, datorită importanţei deosebite pe care o au pentru comunitatea internaţională. Priorităţile mandatului României sunt: întărirea integrării regionale ca punct de sprijin pentru proiectarea politicii externe a României pe scena globala; afirmarea capacităţii României de a contribui la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză; consolidarea legăturii transatlantice; valorificarea prestaţiei din Consiliul de Securitate în planul consolidării profilului României ca partener responsabil si eficient al structurilor europene si euro-atlantice.Activitatea MAE în ultimul semestru al anului 2004 va avea de asemenea ca primă orientare dezvoltarea şi valorificarea relaţiilor cu principalii parteneri bilaterali ai României din spaţiul euro-atlantic: SUA, Franţa, Marea Britanie, Germania. MAE va urmări şi alte posibile relaţii prioritare precum şi domenii de excelenţă pentru structurarea de parteneriate sectoriale. Totodată, MAE va căuta să valorifice mai eficient relaţiile tradiţionale excelente ale României cu ţările din Africa, Orientul Mijlociu, Asia, America Latină şi alte zone.Vom urmări în continuare consolidarea relaţiilor de cooperare pe probleme regionale cu parteneri estici de interes strategic: Polonia, Ucraina, Georgia, Israel. În relaţia cu Federaţia Rusă vom promova cooperarea pe probleme regionale, globale şi economice, concomitent cu urmărirea aplicării prevederilor anexe la Tratatul de bază.     MAE va acorda o atenţie sporită adâncirii cooperării regionale, inclusiv prin exercitarea preşedinţiei Procesului de Cooperare în Sud-estul Europei (SEECP) şi consolidarea relaţiilor bilaterale cu ţările vecine. Priorităţile preşedinţiei SEECP vor fi: întărirea Platformei regionale privind integrarea europeană, consolidarea acţiunii comune privind combaterea crimei organizate şi aplicării politicilor JAI în plan regional, identificarea împreună cu partenerii noştri europeni a răspunsurilor la problemele acute privind gestionarea fenomenului migraţiei şi creşterea stabilităţii sociale prin crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, România va continua să sprijine procesele democratice din regiunea Balcanilor de Vest, a Mării Negre şi Orientului Mijlociu Extins, ca repere actuale ale profilului strategic al României în plan euro-atlantic. Un moment important este organizarea în România, la Mamaia (27-28 mai a.c.), a Summit-ului Iniţiativei Central Europene. Summit-ul şi-a propus să proiecteze o platformă europeană de acţiune convergentă în zonă, care să asigure scurtarea procesului de aderare efectivă la UE şi să consolideze parteneriatele economice şi politice cu Răsăritul. Un obiectiv prioritar de acţiune rămâne susţinerea dezvoltării economice, prin încurajarea parteneriatelor externe şi atragerea de noi investitori în România. MAE va sprijini organizarea de acţiuni care să permită prezenţa unor misiuni economice din România, focalizate pe sectoare în care economia partenerilor include domenii de excelenţă, în vederea realizării de contacte directe şi prezentării competente a potenţialului firmelor româneşti. De asemenea, MAE va acţiona pentru consolidarea relaţiilor politice prin contacte la nivel înalt cu partenerii care dezvoltă investiţii de calitate în România şi cu parteneri semnificativi pentru exportul românesc din spaţii geografice externe UE.

Amos News: Ce anume risca sa figureze la capitolul „nerealizări” si din ce motive?

Mircea Geoană: Unul din obiectivele noastre este fara indoiala crearea unei mai bune imagini a tarii noastre in strainatate.      În acesti ultimi ani s-a produs o vizibila imbunatatire a imaginii Romaniei insa, inca nu putem sa ne declaram satisfacuti de imaginea pe care Romania o are in lume. Suntem constienti ca de cele mai multe ori imaginile negative sunt mai repede promovate in mass media dar aceasta nu inseamna ca noi nu trebuie sa ne implicam activ, prin intermediul misiunilor noastre diplomatice, ca sa corectam aceasta imagine.      Ministerul Afacerilor externe este constient de misiunea sa de promovare a Romaniei in lume si vom continua sa muncim pentru o mai corecta vizibilitate a tarii noastre, mai ales prin intermediul misiunilor noastre diplomatice. (Octavian Andronic, AMOS News)      

Răspunsurile oferite de către ministrul Integrării, Alexandru Fărcaş, la întrebările adresate de către Agenţia AMOS News, în cadrul unei anchete-sondaj care doreşte să evidenţieze starea compartimentelor Executivului, cu 6 luni înainte de încheierea mandatului, subliniază miza deosebită a intervalului ce urmează în acţiunea de încheiere a capitolelor de negociere pentru intrarea României în UE, în 2007.

Amos News: Care consideraţi că sunt, după intervalul scurs, atât pentru dvs., cât şi pentru minister, în general, obiectivele principale deja îndeplinite – obiective cuprinse în programul de guvernare?
Alexandru Fărcaş: Ministerul Integrării este parte a Guvernului şi ministrul este subordonat guvernului şi este parte a echipei guvernamentale. Realizarea principală din punctul nostru de vedere, în contextul în care noi coordonăm negocierile de aderare şi coordonăm şi pregătirile pe toate planurile pentru criteriile de aderare, este exact faza finală în care România a ajuns în ceea ce priveşte aderarea la UE. Acum, urmare a hotărârii Consiliului European de la Bruxelles avem un calendar foarte clar de aderare. Decizia statelor membre ale UE de a primi România în 2007 nu putea fi luată dacă România nu ar fi atins un stadiu de pregătire ce înseamnă reforma economică, dezvoltarea evidentă din ultimii ani, reformarea instituţiilor, aplicarea în practică în toate domeniile vieţii publice, economice şi sociale, a legislaţiei care este aliniată la acquis-ul comunitar şi încă odată echipa guvernamentală se prezintă în acest bilanţ prealabil cu progresele evidente şi care au permis intrarea României în faza finală.

Amos News:  Care sunt obiectivele pe care intenţionaţi să vă concentraţi în următoarele şase luni?
Alexandru Fărcaş: Noi avem de dus la bun sfârşit negocierile în cele opt capitole rămase deschise. Sub preşedinţia sau în semestrul irlandez se pun în practică nuanţele finale în negocieri. 8 dacă nu 5-6 capitole, respectiv pentru semestrul 2, obiectivul principal este încheierea cu succes a negocierilor până la sfârşitul anului 2004. De asemenea, Ministerul Integrării reprezintă unul dintre instrumentele guvernului care lucrează cu toate celelalte ministere pentru a realiza planul de măsuri, de acţiuni pe toată durata anului. A fost adoptat urmare a Raportului Comisiei Europene din noiembrie 2003. În acest context esenţial sau momentul crucial este Raportul Comisiei Europene privind progresele României care va fi publicat în octombrie 2004 de către comisia actuală. Practic, Raportul va fi adoptat în penultima întrunire a colegiului comisarilor europeni. De la 1 noiembrie va fi o nouă comisie. Raportul este foarte important pentru că noi am lucrat şi contăm pentru a obţine confirmarea statului de economie funcţională de piaţă în România şi, de asemenea, Raportul trebuie să conţină evaluarea progreselor la nivel tehnic şi propunerea din partea comisiei către Consiliul European format din şefii de state şi guverne ca să se închidă toate capitolele de negocieri şi comisia să fie mandatată de către Consiliul European ca la începutul anului 2005 să treacă la finalizarea tratatului de aderare comună a României şi Bulgariei la UE.

Amos News:  Ne mai despart 1000 de zile…
Alexandru Fărcaş: Deja mai puţin de 1000 de zile. Este ceasul acela din Piaţa Universităţii care indică câte zile mai avem de tras până la data de 1 ianuarie 2007. Dar, încă odată, pentru guvern şi pentru ministerul nostru, Raportul Comisiei Europene este important de aceea şi desfăşurăm şi această activitate de monitorizare internă. În fiecare săptămână prezentăm Guvernului ce s-a făcut în cele 30 de capitole de negociere, nu contează dacă au fost închise sau sunt în discuţie pentru că fiecare capitol are repere, angajamente asumate de preluare a acquis-ul comunitar în legislaţia sectorială de formare şi consolidare a instituţiilor compatibile cu cele din UE şi cea a Consiliului Audiovizualului la Consiliul Concurenţei, la Autoritatea de plăţi în agricultură, la poliţia de frontieră. Toate aceste domenii sunt de interes şi transformările, modernizarea trebuie să continue. Nouă ne revine acest rol de a urmări şi de a lucra cu colegii din celelalte ministere pentru îndeplinirea măsurilor pentru aderare.

Amos News:  Există puncte pe care eventual le-aţi putea trece la capitolul nerealizări? Din ce motive?
Alexandru Fărcaş: Dacă am vorbi de nerealizări ne-am referi la un punct terminus, or, aici este vorba de un proces în care se poate face referire la modificarea legislaţiei, la constituirea instituţiilor compatibile cu cererea UE, la pregătirea personalului şi e un flux continuu. Ceea ce ne preocupă este faptul că avem încă foarte mult de lucru pentru a organiza administraţia publică, forma şi întărirea credibilităţii şi a capacităţii justiţiei române. Este în curs, dar efortul nostru este să respectăm cuvântul dat şi să realizăm ceea ce trebuie.

Amos News: Aţi enumerat deja două sau trei dintre capitolele, nu atât delicate, dar care implică eforturi deosebite. Printre acestea este şi capitolul de mediu. Se zice că este şi cel mai greu dosar. De ce?
Alexandru Fărcaş: Cel mai complicat dosar este cel al Justiţiei. În ce priveşte capitolul de Mediu, aici sunt câteva planuri. În ce priveşte legislaţia adoptată în ultimii ani, prin măsuri succesive, la ora actuală este conformă standardelor europene. La începutul anului a fost reînfiinţat Ministerul Mediului, pentru că în ultimele luni ale anului 2003 comasarea cu Agricultura a făcut ca problematica de mediu să treacă pe planul secundar. Deci, prin reînfiinţarea ministerului, lunile acestea au fost luate măsuri administrative şi bugetare de finanţare sporită a capacităţii noastre de a aplica legislaţia de mediu şi ştiţi că este în curs consolidarea agenţiilor regionale de mediu, sunt create capacităţile la nivel judeţean, dar până la urmă ceea ce în România s-a întâmplat mai puţin a fost exercitarea controlului. Problema cea mai mare este de a dezvolta capacitatea, de a derula politicile de mediu. E vorba de politici de mediu şi la nivelul comunităţilor locale, legate de siderurgie, de industrie chimică, ori această capacitate este în curs de dezvoltare împreună cu partenerii şi sigur, discuţiile în capitolul de mediu se referă la amploarea problemelor, a fondurilor necesare. În mod evident, aşa cum au procedat cele 10 state care au aderat la UE acum, la 1 mai, la capitolul de mediu se discută despre anumite perioade de tranziţie, înseamnă că nu avem capacitate şi avem nevoie de un număr de ani în interiorul UE şi cu sprijinul comunitar ca să dezvoltăm capacităţile noastre de acţiune. Ştiţi că asta-i situaţia în ceea ce priveşte alimentarea cu apă la nivelul localităţilor rurale, punerea la punct a sistemelor de colectare a deşeurilor. Acestea sunt chestiuni care se rezolvă în timp cu angrenarea unor fonduri serioase. Dar evaluările noastre şi ale experţilor arată că în următorii 20 de ani în România vor trebui investiţii de peste 20 mld de euro, în domeniul mediului. Este şi o provocare pentru întreprinderile româneşti, pentru lumea afacerilor, ca tehnologiile ce sunt adaptate şi acceptate în România să corespundă standardelor europene.

Amos News:  Şi cred că se mai adaugă şi o anumită nuanţă ca mediul să nu devină un consumator de fonduri, ci chiar un producător.
Alexandru Fărcaş: Capitolul în sine, din punct de vedere al negocierilor, nu este deosebit de complicat, realităţile sunt altele şi ceea ce de fapt este cerinţa europeană este ca noi să avem o imagine clară şi să avem stabilit drumul pas cu pas. Pe care îl vom parcurge în următorii 20 de ani. În orice caz, în acest capitol sunt antrenate fonduri şi programe comunitare substanţiale.

Amos News:  Ştiu că mai există o problemă, poate nu atât de delicată, dar ceva mai complicată, legată de concurenţă.
Alexandru Fărcaş: În domeniul concurenţei este vorba de legislaţia antitrust, de reglementarea modalităţilor de acordare a subvenţiilor. E o practică ce s-a încetăţenit timp de 14 ani la noi, iar legislaţia a fost schimbată. Există acum Autoritatea unică de concurenţă, Consiliul Concurenţei este întărit şi în ultimele săptămâni am văzut că se manifestă ca o autoritate autonomă. A dat câteva decizii neplăcute pentru guvern, dar decizii corecte; avize negative pe bună dreptate. Consiliul Concurenţei este cerberul liberei economii de piaţă în România.

Amos News:  Aici mai sunt câteva eforturi de natură legislativă de făcut.
Alexandru Fărcaş: Capitolul de concurenţă îşi are importanţa lui, este legat de criteriul economiei de piaţă funcţională, legislaţia, instituţia au fost obiectul atenţiei transformărilor din ultimele luni, ceea ce ne cere CE este să dovedim pe parcursul mai multor luni că aplicăm serios legislaţia şi schimbăm practica în ceea ce priveşte ajutorul de stat. Mai ales înlesnirile care se dăduseră. Dar aţi văzut, a fost adoptat un act normativ important privind arierate, peste 70 de întreprinderi sunt sub supraveghere, mecanismul a început să funcţioneze ca într-un stat membru al UE. Deci, sunt bune auspicii, dar şi la acest capitol ne încadrăm în calendarul încheierii negocierilor din calendarul provizoriu 2004. Să-mi permiteţi să revin: sunt aceste capitole menţionate acum, în prima linie a atenţiei, dar noi nu trebuie să uităm nici un moment faptul că în afară de criteriile tehnice ale capitolelor şi de criteriul economic care înseamnă confirmarea statutului de economie funcţională de piaţă sunt şi criteriile politice. Or, la acest criteriu, cheia este în continuarea modernizării statului, a modului de raportare a autorităţilor publice la cetăţean. Şi aici este esenţială continuarea reformei administraţiei publice, de concentrare, de profesionalizare a corpului funcţionarului public, inclusiv a prefectului, construirea autonomiei comunităţilor în sensul cuplării descentralizării competenţelor; aţi văzut în ultimii ani şcolile, spitalele cu fondurile necesare pentru susţinerea acestor activităţi; de criteriul politic ţine şi consolidarea independenţei şi funcţionării Justiţiei, de modul în care lucrează Justiţia depinde şi cadrul pentru investiţii, pentru activitate de piaţă; deci, într-un fel, am ajuns să ne uităm mai mult la capitole şi la numărul lor când fondul problemei este acela al continuării modernizării. Este ceea ce Guvernul nostru s-a angajat şi faţă de opinia publică şi faţă de partenerii europeni, chiar dacă suntem într-un an electoral, aceste transformări continuă în ritm accelerat. (Octavian Andronic)

Răspunsurile oferite de către ministrul Controlului, Ionel Blănculescu, la întrebările adresate de către Agenţia AMOS News, în cadrul unei anchete-sondaj care doreşte să evidenţieze starea compartimentelor Executivului, cu 6 luni înainte de încheierea mandatului, subliniază miza deosebită a actiunilor intreprinse de Autoritate in scopul combaterii coruptiei si al intaririi climatului de corectitudine si de exigenta.

Amos News: Care considerati ca sunt obiectivele principale deja indeplinite?
Ionel Blănculescu: Pentru anul 2004, Autoritatea Nationala de Control si-a stabilit cinci obiective prioritare : lupta impotriva fraudei si evaziunii fiscale, combaterea coruptiei si instaurarea disciplinei financiar – fiscale in domeniul economic, controlul sistemului sanitar, protectia calitatii vietii, integrarea europeana a institutiilor din subordinea Autoritatii Nationale de Control, combaterea muncii la negru. Toate aceste obiective acopera aria de atributii si competente conferite, prin lege, Autoritatii Nationale de Control si au ca scop final instaurarea dictaturii legii si a unei stari de normalitate in mediile economic si social astfel incat sa se asigure conditiile necesare functionarii unei societati democratice, a unei economii de piata functionale la nivelul standardelor europene si internationale. Dupa cum se poate observa, acestea sunt obiective pe termen lung, principalele campanii demarate de Autoritatea Nationala de Control se desfasoara pe termen nelimitat (campania impotriva evaziunii fiscale, campania impotriva muncii la negru, s.a.), indeplinirea acestora depinzand atat de perseverenta in munca a Autoritatii Nationale de Control, cat si de factorul timp. Din aceste motive, putem aprecia ca principalele obiective ale Autoritatii Nationale de Control sunt indeplinite cu fiecare captura de proportii efectuata in vama, cu fiecare unitate sanitara in care situatia financiara revine la normal, cu fiecare caz de munca la negru depistat si sanctionat. Acestea sunt numai cateva exemple de realizari care ne apropie pas cu pas de realizarea acestor obiective.

Amos News: Ce va propuneti sa realizati – sau sa definitivati, in ultimele 6 luni ale mandatului?Ionel Blănculescu: Dupa cum vedeti, multe din actiunile mentionate nu au limita de timp, acestea se desfasoara in mod permanent, prin institutiile aflate in subordinea si in coordonarea Autoritatii Nationale de Control.
Mai mult, precizez ca actiunile de control se desfasoara cu maximum de operativitate, in functie de conditiile specifice fiecareia, astfel incat este imposibil de prevazut termenul de finalizare a acestora.
Astfel, raportat la obiectivele prioritare amintite, ne propunem sa finalizam cat mai multe actiuni de control care sa conduca la strangerea unor sume din ce in ce mai mari la bugetul de stat, care sa se reflecte, in final, in taxe si impozite mai mici atat pentru agentii economici, cat si pentru fiecare cetatean.
De asemenea, pentru a veni in sprijinul agentilor economici corecti si a dezvoltarii unui mediu de afaceri concurential, ne propunem ca, pana la sfarsitul anului 2004, atat Ghidul Controlului, cat si Codul de Conduita a Personalului cu Atributii de Control – normative elaborate de Autoritatea Nationala de Control - sa fie functionale si sa isi faca simtite efectele.In ceea ce priveste lupta anticoruptie, ne propunem sa finalizam « curatenia » in cadrul institutiilor din subordine si din coordonare, dar si din alte domenii in care ne desfasuram activitatea, cum ar fi sistemul sanitar. In aceeasi ordine de idei, precizez ca anul acesta vom organiza concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere din cadrul Garzii Financiare si a Autoritatii Nationale a Vamilor.
Tot in legatura cu planurile pe care le avem pentru urmatoarele 6 luni, mentionez ca, odata cu preluarea Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), Autoritatea Nationala de Control isi va intensifica eforturile de eficientizare a actiunilor privind respectarea drepturilor de autor in tara noastra.

Amos News: Ce anume risca sa figureze la capitolul « nerealizari » si din ce motive?
Ionel Blănculescu: In general, tot ceea ce mi-am propus am realizat si nu am nici un motiv sa cred ca, in ceea ce priveste lucrurile pe care mi le-am propus pentru acest an, lucrurile vor fi diferite.

(Octavian Andronic, Amos News)

Răspunzând întrebărilor adresate de Agenţia AMOS News, în cadrul unei anchete care vizează bilanţul compartimentelor Executivului, cu şase luni înainte de încheierea mandatului, ministrul Muncii şi al Solidarităţii Sociale, Elena Dumitru, a subliniat importanţa realizării unui dialog real între partenerii sociali, ca bază a unei acţiuni eficiente şi de lungă durată.

Amos News: Care credeţi că sunt obiectivele principale deja îndeplinite?
Elena Dumitru: Pot spune fără ezitare una dintre cele mai mari realizări ale guvernării noastre care a deschis inclusiv orizontul integrării europene, este crearea unui climat de Pace Socială, câştigarea credibilităţii în faţa partenerilor sociali şi transformarea dialogului social într-un element de bază al procesului decizional.
Suntem primul Guvern din istoria post decembristă a României care a fost investit de către societatea civilă cu încredere, privit de către sindicate şi patronate ca un partener care nu îşi ia doar angajamente, ci le şi respectă.
Dovada supremă este faptul că, în perioada 2001 – 2004, Guvernul, prin semnătura primului ministru, a parafat cu sindicatele şi patronatele înţelegeri sub forma unor acorduri, convenţii sau pacte, ultimul dintre acestea, Pactul pentru Stabilitate Socială, reprezentând o veritabilă platformă –program a societăţii civile, responsabilizarea biunivocă între Guvern (PSD) şi societate, pentru îndeplinirea unor obiective comune.
Din punct de vedere al reglementării pieţii muncii, elaborarea şi adoptarea noului Cod al Muncii a reprezentat o altă realizare importantă a actualei guvernări, realizare determinată nu numai de obligaţia respectării angajamentelor luate în domeniul muncii şi politicilor sociale, dar şi de credinţa în necesitatea absolută a unei schimbări de amploare pe piaţa muncii din România.
La acelaşi capitol, este remarcabil impactul pe care l-a avut adoptarea unei legi care reglementează corect, concret şi obiectiv asigurările pentru şomaj, stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, înfiinţarea instituţiilor pregătirii profesionale continue; creşterea semnificativă a ponderii măsurilor active în buget şi implicit angajarea, prin intermediul ANOFM a unui număr semnificativ de persoane, fapt ce a diminuat considerabil tensiunea socială determinată de disponibilizări. Importanţa cu care guvernul nostru a tratat şi tratează problemele ocupării şi şomajului este de necontestat: în decembrie 2003 rata şomajului în ţara noastră a scăzut la 7,25% de la 10,5% în dec. 2000, numărul efectiv al şomerilor reducându-se la 658 mii faţă de 1.007 mii la momentul preluării mandatului.
Un alt obiectiv important pe care ni l-am asumat cu succes a vizat recorelarea pensiilor,- proces presupus a fi desfăşurat pe o perioadă de 4 ani şi care, cu eforturi deosebite din partea Guvernului s-a încheiat în doar trei ani- şi indexarea acestora, ca metodă de protejarea a puterii de cumpărare a veniturilor din pensii.
În domeniul combaterii sărăciei începând cu anul 2001 a fost declanşată o amplă reformă a sistemului, care a avut ca piloni de bază câteva legi deosebit de importante pentru evoluţia ulterioară a sistemului şi evident, a ratei sărăciei:
Legea privind venitul minim garantat, Legea cadru a asistenţei sociale, Legea privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.
Principalul efect al acestor politici a fost reducerea semnificativă a sărăciei, fapt remarcat şi de organismele internaţionale: astfel, potrivit estimărilor Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, dacă în perioada 1996-2000, rata sărăciei a crescut de la 19% la 44%, în perioada 2000-2002, rata sărăciei a scăzut de la 35% la 29%.    
 Tot la capitolul realizări putem introduce încheierea de acorduri bilaterale cu diferite state europene care au dus la protecţia cetăţenilor români care lucrează peste hotare şi înfiinţarea unei instituţii specializate (OMFM.), care sub coordonarea Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei, se ocupă de plasarea în străinătate a forţei de muncă din ţara noastră în condiţii legale şi de siguranţă.      
Ca o încoronare a eforturilor făcute de actualul executiv în prima jumătate a mandatului său în direcţia reformei din domeniul muncii şi politicilor sociale, la 19 aprilie 2002, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale pentru Aderarea României la Uniunea Europeană, desfăşurată la Bruxelles, s-a decis închiderea provizorie a Capitolului de negociere 13 – Politica socială şi ocuparea forţei de muncă. Închiderea provizorie a capitolului de negociere a reprezentat o importantă recunoaştere a progreselor înregistrate de România în procesul de aderare şi a credibilităţii de care se bucură Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, ca factor guvernamental activ, în îndeplinirea criteriilor de aderare în domeniul său de competenţă.

Amos News: Ce vă propuneţi să realizaţi – sau să definitivaţi , în ultimele 6 luni ale mandatului.
Elena Dumitru: Punctual, este vorba despre:- creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi reducerea şomajului prin măsuri specializate destinate categoriilor sociale sensibile: tineri la început de carieră, femei, persoane ce se apropie de vârsta pensionării;- combaterea fenomenului muncii la negru unde un obiectiv deosebit de important pe care îl urmărim este campania pentru prevenirea şi eliminarea muncii copiilor;- identificarea în cadrul parteneriatului a unor metodologii privind stabilirea salariului minim la nivel de ţară;- elaborarea unei legislaţii conexe Codului Muncii care să contribuie la aplicarea sa unitara.

Amos News: Ce anume riscă să figureze la capitolul „nerealizări” şi din ce motiv?
Elena Dumitru: Am susţinut dintotdeauna necesitatea adoptării unei Legi unice de salarizare a personalului din domeniul bugetar, în anul 2001 aflându-ne foarte aproape de concretizarea acestui proiect.
Aş putea încadra amânarea acestei iniţiative legislative la capitolul nerealizări.

(Octavian Andronic, AMOS News)

Răspunzând întrebărilor adresate de Agenţia AMOS News, în cadrul unei anchete care vizează bilanţul compartimentelor Executivului, cu 6 luni înainte de încheierea mandatului, ministrul Miron Mitrea a evidenţiat principalele realizări ale portofoliului său ca fiind cele din domeniul infrastructurii.

Amos News: Care consideraţi că sunt obiectivele principale deja îndeplinite?     
Miron Mitrea: Cele mai bune rezultate le-am avut în domeniul consolidării infrastructurii rutiere şi în domeniul construcţiei de locuinţe în regim de închiriere pentru tineri. Afirmaţia mea se bazează pe cifre concrete. În ce priveşte infrastructura rutieră, sunt în construcţie 225 de kilometri de autostradă, iar pentru 554 kilometri negocierile sunt în diferite etape: finanţare asigurată, în proces de contractare sau proiecte în pregătire. La toate acestea se adaugă contractul semnat cu compania Bechtel pentru realizarea autostrăzii Braşov-Borş, în lungime de 415 km.
Au fost de asemenea, trei ani în care acest minister a trebuit să înceapă cel mai mare program de construcţii de locuinţe din România după 1989. Programele de construcţii de locuinţe pentru tineri au avut ca rezultat până în prezent predarea către beneficiari a unui număr de 11.500 de case, apartamente şi garsoniere în toată ţara. Se construiesc în prezent aproape 15.000 de unităţi locative. Avem şi programele de construcţii de locuinţe sociale. Aproape că am terminat locuinţele pe care le-am „moştenit”. Acestea au fost finalizate sau sunt încă în construcţie în toată ţara.
În Bucureşti se desfăşoară la ora actuală lucrările la cel mai mare cartier de locuinţe pentru tineri. Vor fi peste 4.000 de locuinţe pentru tineri în cartierul Brâncuşi. 1.480 de locuinţe sunt acum în construcţie. Aici am primit un teren pe care, împreună cu primăria sectorului 6 şi cele ale altor sectoare, vom concretiza un proiect deosebit, atât pentru Bucureşti, cât şi pentru tineri. Cred că în următorii ani acest cartier va fi dat în folosinţă şi va deveni un simbol pentru Bucureşti.
Se lucrează de asemenea la modernizarea coridoarelor de transport. S-au făcut şi se fac investiţii serioase în această direcţie. Toate coridoarele europene care străbat România intră în programele de modernizare, atât în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, cât şi cea feroviară.
     Lucrăm şi la modernizarea staţiilor de cale ferată. Gările sunt puncte importante pe care vrem să le aducem la standarde europene. De asemenea, am modernizat trenurile şi am adus vagoane şi locomotive noi.
În ce priveşte turismul, favorizând accesul în anumite zone prin reabilitarea drumurilor sau prin construcţia de autostrăzi, prin dezvoltarea porturilor am reuşit şi vom reuşi în continuare să atragem un număr tot mai mare de turişti.
Anul trecut am finalizat accesul la Tulcea, acum doi ani la Poiana Braşov, pe litoral am dat foarte mulţi bani în 2003 pe infrastructură. La Tulcea am reparat calea ferată, am reparat gara, am dus trenul, vom face porturile. Numai în acest an pentru infrastructura legată direct de turism vom investi în jur de 70-80 milioane de dolari. Avem câteva programe extrem de pretenţioase. Vrem să realizăm Gara maritimă din Portul Constanţa, care va fi una dintre cele mai mari din Europa, şi pasarela de la Mamaia de 350 de metri este un alt proiect interesant. Vrem să transformăm turismul de pe litoral într-un turism mai activ.
     Continuăm şi anul acesta să promovăm mult mai puternic România pe plan internaţional. În 2003 am fost a doua ţară ca şi creştere turistică din Europa, conform statisticilor pe care Federaţia Europeană în Turism le-a dat publicităţii. De asemenea, am încercat să prezentăm pe fiecare piaţă exact oferta care i-ar tenta pe turiştii de acolo. Dacă particularizăm ofertele şi propunem anumite zone din România sau anumite genuri de turism ne putem aştepta şi ca un număr din ce în ce mai mare de străini să-şi petreacă concediile în România. Pentru aceştia şi pentru întregul turism românesc turismul rural reprezintă un punct important de sprijin. E bine că avem o asociaţie activă în acest domeniu - ANTREC-ul. Avem totodată administratori şi proprietari de pensiuni care fac eforturi pentru a oferi servicii cât mai bune.

Amos News: Ce vă propuneţi să realizaţi- sau să definitivaţi în ultimele 6 luni ale mandatului?
Miron Mitrea: Chiar de la preluarea mandatului, activitatea ministerului se desfăşoară în totalitate pe baza unor strategii şi programe speciale stabilite în funcţie de necesităţile şi oportunităţile de dezvoltare a tuturor sectoarelor din domeniile pe care le coordonăm. Obiectivul principal pentru 2003 este continuarea implementării strategiilor şi atragerea de fonduri din surse extrabugetare astfel încât programele propuse să se poată derula mai amplu, mai rapid şi mai eficient. Cele mai elocvente exemple la aceste capitole pot fi considerate programele de construcţii de autostrăzi, de locuinţe, s[li de sport şi promovarea turismului.
Infrastructura rutieră rămâne o prioritate pentru România. Anul 2004 este anul în care România lucrează cu adevărat la programul de construcţii de autostrăzi. Până la sfârşitul anului vor fi daţi în folosinţă primii 98 de kilometri de autostradă construiţi după 1989.
     În următorii ani vrem să se construiască în fiecare an în oraşe, în municipii, peste tot în zona urbană locuinţe destinate închirierii pentru tineri. Asta în paralel cu celelalte programe de construcţie de locuinţe. Această infrastructură de locuinţe pentru tineri este extrem de importantă, aş spune vitală pentru a păstra forţa de muncă tânără în România, pentru a o degaja de o problemă extrem de dificilă, cea a locuinţelor. Dacă vom menţine un ritm de minimum 5-10.000 de locuinţe pentru tineri pe an, vom reuşi ca în 2020-2025 să avem un raport firesc, european. De asemenea, în ce priveşte sălile de sport pe care le construim pentru copiii noştri, până acum avem gata deja 90 şi sunt în lucru încă 339 care vor fi terminate până la sfârşitul anului.
Luna viitoare vom fi pe piaţă cu clipul de promovare turistică a României. Scopul acestuia va fi definirea României ca o destinaţie modernă, o destinaţie a ecoturismului pe toate televiziunile internaţionale, mai ales cele europene. Noţiunea de ecoturism este largă, ea cuprinde atât turismul în Deltă, cât şi la munte sau la mare. Baza identităţii României pe plan internaţional va fi ecoturismul. 2004 este anul în care încercăm să contribuim şi mai mult la promovarea turismului, indiferent de tipul lui, atât în ţară, cât şi în afara ei.

Amos News: Ce anume riscă să figureze la capitolul „nerealizări” şi din ce motive?
Miron Mitrea: Bineînţeles că ne-am fi dorit să facem mult mai multe. Ne-am fi dorit să putem atrage mai multe fonduri pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, să putem construi mai mult pentru tineri. Sunt încă multe lucruri pe care trebuie să le facem. Am demarat programe în toate domeniile de activitate ale ministerului pe care îl conduc. Important este ca şi cei care vor veni după mine să le continue. De fapt, nu este suficient să le continue. Trebuie să încercăm să construim mult mai mult pentru tineri, să demarăm mai multe programe turistice destinate atât turiştilor români, cât şi celor străini, să venim în întâmpinarea publicului călător cu oferte pe calea ferată care să reînvie călătorilor plăcerea de a merge cu trenul. (Octavian Andronic, Amos News)

Răspunzând întrebărilor adresate de Agenţia AMOS News, în cadrul unei anchete menite să evidenţieze acţiunea compartimentelor Executivului, cu şase luni înainte de încheierea mandatului, ministrul delegat al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, Acsinte Gaspar a insistat asupra evoluţiilor pe care le-a cunoscut procesul legislativ.

Amos News: Care credeţi că sunt obiectivele principale deja îndeplinite?
Acsinte Gaspar: La această întrebare vă redau elementele pe care le consider mai semnificative, referitoare la activitatea Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul şi, ulterior (după restructurarea Guvernului, din vara anului 2003), a Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul.
Am reuşit, în perioada 2001-2004, să dăm coerenţă, stabilitate şi eficienţă procesului legislativ; să asigurăm susţinerea în comisiile permanente şi în plenul Senatului şi Camerei Deputaţilor a tuturor iniţiativelor legislative guvernamentale aflate în procedură de legiferare la Parlament, insistând pentru urgentarea dezbaterilor asupra priorităţilor Guvernului stabilite pentru perioada menţionată. În desfăşurarea acestei activităţi importante, reglementată prin Constituţie, s-a avut în permanenţă în vedere realizarea Programului legislativ al Guvernului pentru perioada 2001 – 2004, elaborat de către instituţia pe care o coordonez, aprobat de Guvern în ianuarie 2001, plecând de la obiectivele Programului de guvernare, adoptat de Parlament prin Hotărârea Parlamentului nr.39/28 decembrie 2000.
Iniţiativa legislativă a Guvernului, ca funcţie de bază, s-a concretizat în această perioadă în elaborarea, adoptarea şi transmiterea, spre dezbatere şi aprobare, la Parlament, a unui număr de 1434 de proiecte de lege, având concret ca scop:
- refacerea autorităţii statului şi a instituţiilor sale;
- relansarea creşterii economice;
- continuarea şi accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană şi NATO, urmărindu-se, totodată, adaptarea legislaţiei româneşti la acquis-ul comunitar;
- combaterea sărăciei şi a şomajului;
- reducerea birocraţiei, prevenirea criminalităţii şi combaterea corupţiei.Putem spune că modul de susţinere guvernamentală a proiectelor de lege în Parlament, precum şi buna colaborare între Guvern şi Parlament, pe baza principiilor constituţionale şi a normelor regulamentare pe plan legislativ, au avut drept consecinţă adoptarea de către Parlament şi promulgarea de către Preşedintele României a unui număr de 2234 de legi, reprezentând, pe lângă proiectele de lege elaborate de Guvern, propuneri legislative ale parlamentarilor, precum şi un număr de peste 700 de proiecte de lege aflate în procedură parlamentară din legislatura anterioară (1996- 2000).
În afara activităţii derulate în planul urmăririi şi susţinerii guvernamentale a procesului legislativ, am asigurat, totodată, desfăşurarea în condiţii optime a controlului parlamentar.
Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat în toată această perioadă, deplin şi continuu, prin: informări, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la iniţiativele legislative ale parlamentarilor, răspunsuri la întrebările sau interpelările deputaţilor şi senatorilor adresate membrilor Guvernului, moţiuni, precum şi prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra unor proiecte de lege.
Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi, ulterior, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul au asigurat pregătirea şi susţinerea poziţiei Guvernului la 31 de moţiuni simple sau de cenzură, dezbătute în cadrul celor două Camere ale Parlamentului.
Totodată, peste 5000 de întrebări şi interpelări adresate de senatori şi deputaţi în majoritate membrilor Guvernului au primit răspuns de la aceştia sau de la cei cărora le-au fost adresate.
Este, de asemenea, de notat că, de la începutul anului 2001 şi până în prezent, instituţia noastră a elaborat proiecte la peste 900 de puncte de vedere ale Guvernului, însuşite de acesta, la tot atâtea iniţiative parlamentare, printr-un efort concertat cu toate celelalte ministere, autorităţi şi instituţii publice centrale.      

Amos News: Ce vă propuneţi să realizaţi – sau să definitivaţi, în ultimele 6 luni ale mandatului?
Acsinte Gaspar: Pentru perioada următoare există aceeaşi preocupare, poate chiar mai accentuată, în vederea înfăptuirii şi susţinerii programelor legislative anuale, rezultate din Programul de guvernare pentru perioada 2001- 2004, completat cu priorităţile privind concordanţa legislaţiei cu Constituţia României, revizuită, precum şi cu aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord şi integrarea în Uniunea Europeană.
Acordăm o atenţie deosebită proiectelor de legi care ţin de negocierea capitolelor privind integrarea în Uniunea Europeană, întrucât, anul acesta trebuie încheiate toate capitolele de negociere aferente, angajament imposibil de realizat fără adoptarea, la timp, a legislaţiei comunitare.
Totodată, ne preocupă faptul de a prelua cât mai mult din aquis-ul comunitar. Pentru ca noile dispoziţii constituţionale să nu rămână numai la nivel de principiu, insistăm pentru a asigura o aplicare a acestora cât mai corectă şi completă.
De asemenea, ne preocupă îmbunătăţirea calităţii actelor normative promovate de Guvern sau de membrii Parlamentului, precum şi eficientizarea cooperării tuturor factorilor implicaţi în procesul legislativ.
De asemenea, o atentă şi serioasă grijă a Guvernului se exprimă prin instituţia noastră cu privire la a exercitarea dreptului de a uza cât mai puţin posibil de instituţia delegării legislative în special pe calea ordonanţelor de urgenţă, chiar dacă în actuala legislatură Guvernul nu a recurs niciodată la această modalitate de reglementare fără respectarea prevederilor constituţionale.
Reducerea numărului ordonanţelor de urgenţă este posibilă şi cu atât mai necesară, cu cât noile dispoziţii constituţionale limitează în mod categoric posibilitatea adoptării de acte normative prin instituţia delegării legislative.

(Octavian Andronic, Amos News)
___Interviul a fost acordat cu doar câteva zile înainte ca dl Acsinte Gaspar să-şi încheie mandatul la MRP.

Răspunzând întrebărilor adresate de către Agenţia de Presă AMOS News, în cadrul unei anchete ce îşi propune să evidenţieze stadiul îndeplinirii obiectivelor din programul de guvernare de către compartimentele Executivului, ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu a pus accentul pe performanţa reprezentată de intrarea României în NATO.

Amos News: Care consideraţi că sunt obiectivele principale deja îndeplinite?
Ioan M. Paşcu: Obiectivul României de aderare la Alianţa Nord-Atlantică a fost atins prin invitarea ţării noastre la Summit-ul NATO de la Praga, în toamna 2002. Acesta este principalul obiectiv îndeplinit care se subsumează eforturilor demarate în ianuarie 2001 în sfera reformei sectorului de securitate şi a integrării în Alianţă. Participarea la procesul decizional al NATO conferă astăzi României un nou statut în planul relaţiilor internaţionale, ceea ce va reprezenta şi un atu în pregătirea pentru viitoarea integrare în Uniunea Europeană.
-     Patru direcţii de acţiune majore au ghidat activitatea Ministerului Apărării: pregătirea pentru integrare, revizuirea structurală a armatei, participarea în operaţii şi reforma instituţională. Fiecare din aceste direcţii de acţiune reprezintă şi îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am asumat în 2001 prin Programul de Guvernare, definind totodată drumul de urmat în viitor.
-     A fost respectat angajamentul politic asumat de Guvern în sensul susţinerii alocării unui procent de 2,38% din PIB pentru apărare; pe această bază, a fost continuat procesul de restructurare şi modernizare a armatei şi s-au asigurat resursele necesare menţinerii şi amplificării participării cu forţe la misiuni internaţionale de răspuns la crize şi de combatere a terorismului, inclusiv la misiunile de stabilizare din Afganistan şi Irak.
-     Armata României a intrat acum într-o nouă etapă de transformare, destinată creării unei forţe flexibile şi expediţionare, capabile să-şi asume responsabilităţi sporite în apărarea colectivă, managementul crizelor şi operaţiunile de combatere a terorismului. Am dezvoltat un nou set de misiuni şi cerinţe pentru armată, incluse într-o directivă ministerială care încorporează responsabilităţile de securitate asumate de România ca membru NATO. Aceste misiuni formează în prezent baza pentru procesul de revizuire fundamentală a forţelor armate care a început în 2003.
-     Noua structură de forţe va implementa o viziune focalizată pe creşterea capacităţilor de reacţie rapidă, dislocabile şi sustenabile în teatre de operaţii, corespunzătoare obiectivului major de îmbunătăţire a contribuţiei militare la întreaga gamă de operaţiuni a NATO. Este prevăzută creşterea graduală a pachetului de forţe oferit la NATO până la nivelul unei divizii-cadru în 2009.
-     Rolul expediţionar al forţelor armate necesită personal profesionist capabil să îndeplinească activităţi cu un înalt grad de specializare. În acest context a fost luată decizia privind profesionalizarea completă a forţelor până în 2007. Noua Constituţie, revizuită în 2003, oferă cadrul juridic necesar implementării acestui obiectiv.
-     România are în prezent aproximativ 1500 de militari dislocaţi în Balcani, Afganistan şi Irak. Participarea la asemenea operaţiuni complexe reprezintă un catalizator pentru reforma armatei României şi instruirea personalului militar.
-     În fine, în ceea ce priveşte reforma instituţională, am reuşit să consolidăm cooperarea pe orizontală la nivelul structurilor ministerului, am dezvoltat rolul civililor în politica de apărare şi am definit principalii parametri de restructurare a Statului Major.
-     Nu trebuie omis însă nici factorul uman, un factor esenţial în această ecuaţie a transformării. Reducerea şi profesionalizarea armatei va angrena diminuarea personalului militar şi închiderea unor baze, de aceea am acordat şi vom acorda în continuare o atenţie prioritară programelor de reconversie şi protecţie socială.
-     Un alt obiectiv enunţat în Programul de Guvernare se referă la definitivarea şi prezentarea Parlamentului spre dezbatere şi aprobare a Cartei Albe a Securităţii şi Apărării Naţionale a Guvernului. Ministerul Apărării a jucat rolul de integrator, documentul fiind recent aprobat de către Parlament.
-     Perfecţionarea sistemului de planificare utilizat în MApN, în vederea compatibilizării sale depline cu procesul NATO de planificare a apărării va continua pe dimensiunile definite deja de sistemul actual. În plus acest sistem va fi dezvoltat pentru a încorpora noi cerinţe referitoare la forţe şi capabilităţi şi a asigura alocarea cu prioritate a resurselor pentru obiectivele asumate în cadrul NATO.
Amos News: Ce vă propuneţi să realizaţi – sau să definitivaţi, în ultimele 6 luni ale mandatului?
Ioan Mircea Paşcu: Fiecare din direcţiile de acţiune menţionate mai sus au un caracter de continuitate în 2004. Principale repere perioada care urmează se referă la momentul Istanbul şi ministeriala NATO a apărării din România, continuarea reformei în special pe linia asigurării contribuţiei noastre militare pentru Alianţă, continuarea participării în operaţii în Balcani, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. -     Vom participa la primul summit al Alianţei la