Joi, 11 martie 2004, 13 bombe au fost detonate în patru trenuri din Madrid, Spania. Exploziile au avut loc între 7:39 şi 7:42 dimineaţa, în staţiile Atocha, El Pozo del Tío Raimundo şi Santa Eugenia şi o a patra în calea Téllez spre Atocha. Atacul a produs cel puţin 199 de morţi şi 1467 răniţi, număr cu care devine al doilea cel mai puternic atac din Europa pe timp de pace, după atacul aerian asupra unui avion din Lockerbie, pe 21 decembrie 1988. Poliţia a detonat alte două dispozitive-capcană în gara Atocha.

Ca umare a acestui tragic eveniment guvernul de la Madrid a decretat trei zile de doliu. Patruzeci şi unu de morţi erau cetăţeni străini, printre care şaisprezece proveneau din România, câte cinci din Ecuador şi Peru, patru din Polonia, trei din Columbia, doi din Honduras, şi câte unul din Bulgaria, Chile, Cuba, Republica Dominicană, Guineea-Bissau, Franţa şi Maroc. Peste 28.000 de români se aflau, legal sau ilegal, în acel moment doar în capitala Spaniei. Estimări efectuate de către specialişti ai Ministerului Administraţiei şi Internelor fixau numărul românilor din Spania la circa 100.000. Premierul spaniol, Jose-Maria Aznar, a anunţat că guvernul va legaliza situaţia familiilor imigranţilor ilegali din Spania, victime ale atentatelor. Un fond de 140 de milioane de euro a fost deblocat pentru despăgubirea tuturor victimelor.

Un grup care susţine că acţionează în numele al-Qaida a revendicat atentatele comise la Madrid, printr-un mesaj e-mail primit de cotidianul de limba arabă Al Quds al-Arabi, care apare la Londra. În mesaj, grupul autointitulat Brigada Abu Hafs al-Masri, care susţine că acţionează în numele al-Qaida, îşi atribuie responsabilitatea pentru comiterea celui mai sîngeros atac terorist, într-un oraş european, de la al doilea război mondial. Surse citate de El Pais evocă printre potenţialii comanditari ai atentatelor numele iordanianului Abu Musab Al Zarqaoui, suspectat de legături cu reţeaua teroristă Al Qaida, pe capul căruia Washingtonul a pus suma de 10 milioane de dolari. Al Zarqaoui a fost deja desemnat de către Washington drept "suspectul numărul unu" în atentatele care au avut loc în august 2003 la Najaf în Irak şi împotriva birourilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din Bagdad.

Cu o zi înainte de atentat, două persoane au distribuit broşuri în regiunea bască, în care se vorbea de atacarea Reţelei Naţionale de Căi Ferate Spaniole. Săptămâna anterioară, un grup terorist numit AZF a negociat cu Ministrul de Interne francez, după ce a ameninţat că va atenta la reţeaua de căi ferată franceză. AZF era numele unei fabrici care a explodat accidental, conform informaţiilor oficiale, în oraşul Toulouse, la câteva sute de kilometri de frontiera cu Spania, la doar zece zile de la momentul 11 septembrie 2001. Până în ziua de azi, nu s-au găsit legături între aceste două evenimente.

Reacţii internaţionale referitoare la teribilul atentat nu au încetat să apară. Diverşi lideri mondiali şi-au exprimat condamnarea lor asupra atentatelor de la Madrid şi s-au solidarizat cu victimele. Parlamentul European a declarat ziua de 11 martie "ziua victimelor terorismului". Statele Unite şi-au arătat sprijinul lor în lupta antiteroristă pentru a găsi responsabilii. Israelul a trimis experţi pentru recunoaşterea cadavrelor şi analiza ADN. Amnisty International a condamnat atentatele, iar Portugalia declară ziua următoare, 12 martie, zi de doliu naţional. În Franţa, toate steagurile maţionale au fost coborâte în bernă în timpul celor trei zile de doliu din Spania. Personalităţi precum Romano Prodi, Silvio Berlusconi, Jean-Pierre Raffarin şi Joschka Fischer au venit pe 12 martie la Madrid pentru a participa la protestele pacifiste de la 7 seara. Cea mai mare parte din bursele europene au căzut cu procente între 2 şi 3% ca şi consecinţă a atacurilor de la Madrid. Indicele Dow Jones a căzut cu 1,6%. Acţiunile întreprinderilor legate de aviaţie şi turism au fost cele mai afectate. În România, drapelul naţional a fost coborât în bernă, iar ziua de 14 martie a fost declarată zi de doliu naţional, în solidaritate cu victimele din atentat (la acel moment existau 9 morţi, 8 dispăruţi şi 24 de persoane erau încă internate în spital).

De ce la Madrid?
Premierul spaniol José María Aznar a susţinut invadarea Irakului de către trupele americane în 2003. El a trimis 1 300 soldaţi spanioli în Irak, pentru a se alătura forţelor de ocupaţie. Se pare că atacurile asupra Madridului au fost realizate de gruparea al-Quaeda, ca reacţie la implicarea Spaniei în conflictul din Irak. La scurtă vreme după aceea, noul premier spaniol, José Luis Rodríguez Zapatero, a anunţat că intenţionează să retragă trupele spaniole din Irak. Vestea a fost întâmpinată cu bucurie de mulţi spanioli care se opuseseră implicării Spaniei în acest conflict.

Grupări Teroriste Active
AL-QAEDA

Ştiri din arhiva AMOS News:

Cel puţin 131 de persoane şi-au pierdut viaţa în patru atentate, la Madrid
Trei români, răniţi în atentatele din Spania
Specialist roman antitero: 'Atentatele de la Madrid nu poarta marca ETA!'
20 de români s-ar putea afla printre victimele atentatelor din Madrid
Numele românilor identificaţi până în prezent după atentatele de la Madrid
Este organizaţia ETA responsabilă pentru actul de terorism de la Madrid?
Bilanţul atentatelor din Spania este de 192 de morţi şi 1.400 de răniţi
Al-Qaida revendică atentatele de la Madrid
Ministrul Marian Sârbu vizitează răniţii din spitalele din Madrid
Al Qaida devine principalul suspect al atenatului de la Madrid
Lista spitalelor unde sunt internaţi românii din Spania
Madrid- 11 martie. Când şi cine urmează?
Ministrul Marian Sârbu a plecat în Spania, în fruntea unei delegaţii guvernamentale
Deja, doi români al căror deces a fost confirmat
Numele celor doi români morţi la Madrid sunt la MAI
Românii - o "minoritate" importantă în Spania
Guvernul spaniol nu va exclude nici o ipoteză privind atentatele
Comisia de Politică Externă a Senatului condamnă actul terorist de ieri, din Madrid
Două tinere românce au murit, la Madrid
23 de români spitalizaţi în Spania au fost externaţi
Spania va legaliza situaţia familiilor de imigranţi afectate de atentate
Cel puţin trei doljeni răniţi în urma atentatelor din Spania
Cele două românce ucise în atentatul de la Madrid provin din localităţile Râmnicu-Sărat şi Alexandria
Europenii şi-au luat măsuri sporite de securitate
Suceveancă aflată în vagonul morţii din Madrid rememoreaza cosmarul trait
ETA dezminte implicarea în atacul terorist de joi de la Madrid
Numărul morţilor în urma atentatelor de joi de la Madrid a ajuns la 200
Statele membre UE vor păstra mâine trei minute de reculegere în memoria celor dispăruţi la Madrid
Cinci persoane bănuite că au participat la atenatele de la Madrid au fost arestate
Încă un român mort în urma atentatelor de la Madrid urcă numărul celor ucişi la nouă
Încă doi români morţi la Madrid
Viitorul premier al Spaniei a anunţat că va retrage trupele din Irak
Trupurile românilor morţi la Madrid vor ajunge, în această seară, pe pământ românesc
Unul dintre morţii de la Madrid a fost călcat de o maşină
Ceremonie funerară la Madrid, în memoria victimelor atentatelor
Bilanţul tragic al românilor morţi în atentatele de la Madrid: până la această oră au fost identificate 14 persoane
Bombele ucigaşe au fost fabricate într-o uzină spaniolă
Românii se înghesuie să obţină cetăţenia spaniolă
Numărul românilor morţi la Madrid a ajuns la 16
Trei marocani au fost acuzaţi oficial de atentatul de la Madrid
A 16-a victimă de la Madrid, confirmată oficial
Madridul îşi plânge victimele
Summitul UE de la Bruxelles, între terorism şi Constituţia europeană