Răspunzând întrebărilor adresate de Agenţia AMOS News, în cadrul unei anchete care vizează bilanţul compartimentelor Executivului, cu şase luni înainte de încheierea mandatului, ministrul Muncii şi al Solidarităţii Sociale, Elena Dumitru, a subliniat importanţa realizării unui dialog real între partenerii sociali, ca bază a unei acţiuni eficiente şi de lungă durată.

Amos News: Care credeţi că sunt obiectivele principale deja îndeplinite?
Elena Dumitru: Pot spune fără ezitare una dintre cele mai mari realizări ale guvernării noastre care a deschis inclusiv orizontul integrării europene, este crearea unui climat de Pace Socială, câştigarea credibilităţii în faţa partenerilor sociali şi transformarea dialogului social într-un element de bază al procesului decizional.
Suntem primul Guvern din istoria post decembristă a României care a fost investit de către societatea civilă cu încredere, privit de către sindicate şi patronate ca un partener care nu îşi ia doar angajamente, ci le şi respectă.
Dovada supremă este faptul că, în perioada 2001 – 2004, Guvernul, prin semnătura primului ministru, a parafat cu sindicatele şi patronatele înţelegeri sub forma unor acorduri, convenţii sau pacte, ultimul dintre acestea, Pactul pentru Stabilitate Socială, reprezentând o veritabilă platformă –program a societăţii civile, responsabilizarea biunivocă între Guvern (PSD) şi societate, pentru îndeplinirea unor obiective comune.
Din punct de vedere al reglementării pieţii muncii, elaborarea şi adoptarea noului Cod al Muncii a reprezentat o altă realizare importantă a actualei guvernări, realizare determinată nu numai de obligaţia respectării angajamentelor luate în domeniul muncii şi politicilor sociale, dar şi de credinţa în necesitatea absolută a unei schimbări de amploare pe piaţa muncii din România.
La acelaşi capitol, este remarcabil impactul pe care l-a avut adoptarea unei legi care reglementează corect, concret şi obiectiv asigurările pentru şomaj, stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, înfiinţarea instituţiilor pregătirii profesionale continue; creşterea semnificativă a ponderii măsurilor active în buget şi implicit angajarea, prin intermediul ANOFM a unui număr semnificativ de persoane, fapt ce a diminuat considerabil tensiunea socială determinată de disponibilizări. Importanţa cu care guvernul nostru a tratat şi tratează problemele ocupării şi şomajului este de necontestat: în decembrie 2003 rata şomajului în ţara noastră a scăzut la 7,25% de la 10,5% în dec. 2000, numărul efectiv al şomerilor reducându-se la 658 mii faţă de 1.007 mii la momentul preluării mandatului.
Un alt obiectiv important pe care ni l-am asumat cu succes a vizat recorelarea pensiilor,- proces presupus a fi desfăşurat pe o perioadă de 4 ani şi care, cu eforturi deosebite din partea Guvernului s-a încheiat în doar trei ani- şi indexarea acestora, ca metodă de protejarea a puterii de cumpărare a veniturilor din pensii.
În domeniul combaterii sărăciei începând cu anul 2001 a fost declanşată o amplă reformă a sistemului, care a avut ca piloni de bază câteva legi deosebit de importante pentru evoluţia ulterioară a sistemului şi evident, a ratei sărăciei:
Legea privind venitul minim garantat, Legea cadru a asistenţei sociale, Legea privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale.
Principalul efect al acestor politici a fost reducerea semnificativă a sărăciei, fapt remarcat şi de organismele internaţionale: astfel, potrivit estimărilor Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, dacă în perioada 1996-2000, rata sărăciei a crescut de la 19% la 44%, în perioada 2000-2002, rata sărăciei a scăzut de la 35% la 29%.    
 Tot la capitolul realizări putem introduce încheierea de acorduri bilaterale cu diferite state europene care au dus la protecţia cetăţenilor români care lucrează peste hotare şi înfiinţarea unei instituţii specializate (OMFM.), care sub coordonarea Ministerului Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei, se ocupă de plasarea în străinătate a forţei de muncă din ţara noastră în condiţii legale şi de siguranţă.      
Ca o încoronare a eforturilor făcute de actualul executiv în prima jumătate a mandatului său în direcţia reformei din domeniul muncii şi politicilor sociale, la 19 aprilie 2002, în cadrul Conferinţei Interguvernamentale pentru Aderarea României la Uniunea Europeană, desfăşurată la Bruxelles, s-a decis închiderea provizorie a Capitolului de negociere 13 – Politica socială şi ocuparea forţei de muncă. Închiderea provizorie a capitolului de negociere a reprezentat o importantă recunoaştere a progreselor înregistrate de România în procesul de aderare şi a credibilităţii de care se bucură Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, ca factor guvernamental activ, în îndeplinirea criteriilor de aderare în domeniul său de competenţă.

Amos News: Ce vă propuneţi să realizaţi – sau să definitivaţi , în ultimele 6 luni ale mandatului.
Elena Dumitru: Punctual, este vorba despre:- creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi reducerea şomajului prin măsuri specializate destinate categoriilor sociale sensibile: tineri la început de carieră, femei, persoane ce se apropie de vârsta pensionării;- combaterea fenomenului muncii la negru unde un obiectiv deosebit de important pe care îl urmărim este campania pentru prevenirea şi eliminarea muncii copiilor;- identificarea în cadrul parteneriatului a unor metodologii privind stabilirea salariului minim la nivel de ţară;- elaborarea unei legislaţii conexe Codului Muncii care să contribuie la aplicarea sa unitara.

Amos News: Ce anume riscă să figureze la capitolul „nerealizări” şi din ce motiv?
Elena Dumitru: Am susţinut dintotdeauna necesitatea adoptării unei Legi unice de salarizare a personalului din domeniul bugetar, în anul 2001 aflându-ne foarte aproape de concretizarea acestui proiect.
Aş putea încadra amânarea acestei iniţiative legislative la capitolul nerealizări.

(Octavian Andronic, AMOS News)

Răspunzând întrebărilor adresate de Agenţia AMOS News, în cadrul unei anchete care vizează bilanţul compartimentelor Executivului, cu 6 luni înainte de încheierea mandatului, ministrul Miron Mitrea a evidenţiat principalele realizări ale portofoliului său ca fiind cele din domeniul infrastructurii.

Amos News: Care consideraţi că sunt obiectivele principale deja îndeplinite?     
Miron Mitrea: Cele mai bune rezultate le-am avut în domeniul consolidării infrastructurii rutiere şi în domeniul construcţiei de locuinţe în regim de închiriere pentru tineri. Afirmaţia mea se bazează pe cifre concrete. În ce priveşte infrastructura rutieră, sunt în construcţie 225 de kilometri de autostradă, iar pentru 554 kilometri negocierile sunt în diferite etape: finanţare asigurată, în proces de contractare sau proiecte în pregătire. La toate acestea se adaugă contractul semnat cu compania Bechtel pentru realizarea autostrăzii Braşov-Borş, în lungime de 415 km.
Au fost de asemenea, trei ani în care acest minister a trebuit să înceapă cel mai mare program de construcţii de locuinţe din România după 1989. Programele de construcţii de locuinţe pentru tineri au avut ca rezultat până în prezent predarea către beneficiari a unui număr de 11.500 de case, apartamente şi garsoniere în toată ţara. Se construiesc în prezent aproape 15.000 de unităţi locative. Avem şi programele de construcţii de locuinţe sociale. Aproape că am terminat locuinţele pe care le-am „moştenit”. Acestea au fost finalizate sau sunt încă în construcţie în toată ţara.
În Bucureşti se desfăşoară la ora actuală lucrările la cel mai mare cartier de locuinţe pentru tineri. Vor fi peste 4.000 de locuinţe pentru tineri în cartierul Brâncuşi. 1.480 de locuinţe sunt acum în construcţie. Aici am primit un teren pe care, împreună cu primăria sectorului 6 şi cele ale altor sectoare, vom concretiza un proiect deosebit, atât pentru Bucureşti, cât şi pentru tineri. Cred că în următorii ani acest cartier va fi dat în folosinţă şi va deveni un simbol pentru Bucureşti.
Se lucrează de asemenea la modernizarea coridoarelor de transport. S-au făcut şi se fac investiţii serioase în această direcţie. Toate coridoarele europene care străbat România intră în programele de modernizare, atât în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, cât şi cea feroviară.
     Lucrăm şi la modernizarea staţiilor de cale ferată. Gările sunt puncte importante pe care vrem să le aducem la standarde europene. De asemenea, am modernizat trenurile şi am adus vagoane şi locomotive noi.
În ce priveşte turismul, favorizând accesul în anumite zone prin reabilitarea drumurilor sau prin construcţia de autostrăzi, prin dezvoltarea porturilor am reuşit şi vom reuşi în continuare să atragem un număr tot mai mare de turişti.
Anul trecut am finalizat accesul la Tulcea, acum doi ani la Poiana Braşov, pe litoral am dat foarte mulţi bani în 2003 pe infrastructură. La Tulcea am reparat calea ferată, am reparat gara, am dus trenul, vom face porturile. Numai în acest an pentru infrastructura legată direct de turism vom investi în jur de 70-80 milioane de dolari. Avem câteva programe extrem de pretenţioase. Vrem să realizăm Gara maritimă din Portul Constanţa, care va fi una dintre cele mai mari din Europa, şi pasarela de la Mamaia de 350 de metri este un alt proiect interesant. Vrem să transformăm turismul de pe litoral într-un turism mai activ.
     Continuăm şi anul acesta să promovăm mult mai puternic România pe plan internaţional. În 2003 am fost a doua ţară ca şi creştere turistică din Europa, conform statisticilor pe care Federaţia Europeană în Turism le-a dat publicităţii. De asemenea, am încercat să prezentăm pe fiecare piaţă exact oferta care i-ar tenta pe turiştii de acolo. Dacă particularizăm ofertele şi propunem anumite zone din România sau anumite genuri de turism ne putem aştepta şi ca un număr din ce în ce mai mare de străini să-şi petreacă concediile în România. Pentru aceştia şi pentru întregul turism românesc turismul rural reprezintă un punct important de sprijin. E bine că avem o asociaţie activă în acest domeniu - ANTREC-ul. Avem totodată administratori şi proprietari de pensiuni care fac eforturi pentru a oferi servicii cât mai bune.

Amos News: Ce vă propuneţi să realizaţi- sau să definitivaţi în ultimele 6 luni ale mandatului?
Miron Mitrea: Chiar de la preluarea mandatului, activitatea ministerului se desfăşoară în totalitate pe baza unor strategii şi programe speciale stabilite în funcţie de necesităţile şi oportunităţile de dezvoltare a tuturor sectoarelor din domeniile pe care le coordonăm. Obiectivul principal pentru 2003 este continuarea implementării strategiilor şi atragerea de fonduri din surse extrabugetare astfel încât programele propuse să se poată derula mai amplu, mai rapid şi mai eficient. Cele mai elocvente exemple la aceste capitole pot fi considerate programele de construcţii de autostrăzi, de locuinţe, s[li de sport şi promovarea turismului.
Infrastructura rutieră rămâne o prioritate pentru România. Anul 2004 este anul în care România lucrează cu adevărat la programul de construcţii de autostrăzi. Până la sfârşitul anului vor fi daţi în folosinţă primii 98 de kilometri de autostradă construiţi după 1989.
     În următorii ani vrem să se construiască în fiecare an în oraşe, în municipii, peste tot în zona urbană locuinţe destinate închirierii pentru tineri. Asta în paralel cu celelalte programe de construcţie de locuinţe. Această infrastructură de locuinţe pentru tineri este extrem de importantă, aş spune vitală pentru a păstra forţa de muncă tânără în România, pentru a o degaja de o problemă extrem de dificilă, cea a locuinţelor. Dacă vom menţine un ritm de minimum 5-10.000 de locuinţe pentru tineri pe an, vom reuşi ca în 2020-2025 să avem un raport firesc, european. De asemenea, în ce priveşte sălile de sport pe care le construim pentru copiii noştri, până acum avem gata deja 90 şi sunt în lucru încă 339 care vor fi terminate până la sfârşitul anului.
Luna viitoare vom fi pe piaţă cu clipul de promovare turistică a României. Scopul acestuia va fi definirea României ca o destinaţie modernă, o destinaţie a ecoturismului pe toate televiziunile internaţionale, mai ales cele europene. Noţiunea de ecoturism este largă, ea cuprinde atât turismul în Deltă, cât şi la munte sau la mare. Baza identităţii României pe plan internaţional va fi ecoturismul. 2004 este anul în care încercăm să contribuim şi mai mult la promovarea turismului, indiferent de tipul lui, atât în ţară, cât şi în afara ei.

Amos News: Ce anume riscă să figureze la capitolul „nerealizări” şi din ce motive?
Miron Mitrea: Bineînţeles că ne-am fi dorit să facem mult mai multe. Ne-am fi dorit să putem atrage mai multe fonduri pentru reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, să putem construi mai mult pentru tineri. Sunt încă multe lucruri pe care trebuie să le facem. Am demarat programe în toate domeniile de activitate ale ministerului pe care îl conduc. Important este ca şi cei care vor veni după mine să le continue. De fapt, nu este suficient să le continue. Trebuie să încercăm să construim mult mai mult pentru tineri, să demarăm mai multe programe turistice destinate atât turiştilor români, cât şi celor străini, să venim în întâmpinarea publicului călător cu oferte pe calea ferată care să reînvie călătorilor plăcerea de a merge cu trenul. (Octavian Andronic, Amos News)

Răspunzând întrebărilor adresate de Agenţia AMOS News, în cadrul unei anchete menite să evidenţieze acţiunea compartimentelor Executivului, cu şase luni înainte de încheierea mandatului, ministrul delegat al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, Acsinte Gaspar a insistat asupra evoluţiilor pe care le-a cunoscut procesul legislativ.

Amos News: Care credeţi că sunt obiectivele principale deja îndeplinite?
Acsinte Gaspar: La această întrebare vă redau elementele pe care le consider mai semnificative, referitoare la activitatea Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul şi, ulterior (după restructurarea Guvernului, din vara anului 2003), a Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul.
Am reuşit, în perioada 2001-2004, să dăm coerenţă, stabilitate şi eficienţă procesului legislativ; să asigurăm susţinerea în comisiile permanente şi în plenul Senatului şi Camerei Deputaţilor a tuturor iniţiativelor legislative guvernamentale aflate în procedură de legiferare la Parlament, insistând pentru urgentarea dezbaterilor asupra priorităţilor Guvernului stabilite pentru perioada menţionată. În desfăşurarea acestei activităţi importante, reglementată prin Constituţie, s-a avut în permanenţă în vedere realizarea Programului legislativ al Guvernului pentru perioada 2001 – 2004, elaborat de către instituţia pe care o coordonez, aprobat de Guvern în ianuarie 2001, plecând de la obiectivele Programului de guvernare, adoptat de Parlament prin Hotărârea Parlamentului nr.39/28 decembrie 2000.
Iniţiativa legislativă a Guvernului, ca funcţie de bază, s-a concretizat în această perioadă în elaborarea, adoptarea şi transmiterea, spre dezbatere şi aprobare, la Parlament, a unui număr de 1434 de proiecte de lege, având concret ca scop:
- refacerea autorităţii statului şi a instituţiilor sale;
- relansarea creşterii economice;
- continuarea şi accelerarea procesului de aderare la Uniunea Europeană şi NATO, urmărindu-se, totodată, adaptarea legislaţiei româneşti la acquis-ul comunitar;
- combaterea sărăciei şi a şomajului;
- reducerea birocraţiei, prevenirea criminalităţii şi combaterea corupţiei.Putem spune că modul de susţinere guvernamentală a proiectelor de lege în Parlament, precum şi buna colaborare între Guvern şi Parlament, pe baza principiilor constituţionale şi a normelor regulamentare pe plan legislativ, au avut drept consecinţă adoptarea de către Parlament şi promulgarea de către Preşedintele României a unui număr de 2234 de legi, reprezentând, pe lângă proiectele de lege elaborate de Guvern, propuneri legislative ale parlamentarilor, precum şi un număr de peste 700 de proiecte de lege aflate în procedură parlamentară din legislatura anterioară (1996- 2000).
În afara activităţii derulate în planul urmăririi şi susţinerii guvernamentale a procesului legislativ, am asigurat, totodată, desfăşurarea în condiţii optime a controlului parlamentar.
Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat în toată această perioadă, deplin şi continuu, prin: informări, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la iniţiativele legislative ale parlamentarilor, răspunsuri la întrebările sau interpelările deputaţilor şi senatorilor adresate membrilor Guvernului, moţiuni, precum şi prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra unor proiecte de lege.
Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul şi, ulterior, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul au asigurat pregătirea şi susţinerea poziţiei Guvernului la 31 de moţiuni simple sau de cenzură, dezbătute în cadrul celor două Camere ale Parlamentului.
Totodată, peste 5000 de întrebări şi interpelări adresate de senatori şi deputaţi în majoritate membrilor Guvernului au primit răspuns de la aceştia sau de la cei cărora le-au fost adresate.
Este, de asemenea, de notat că, de la începutul anului 2001 şi până în prezent, instituţia noastră a elaborat proiecte la peste 900 de puncte de vedere ale Guvernului, însuşite de acesta, la tot atâtea iniţiative parlamentare, printr-un efort concertat cu toate celelalte ministere, autorităţi şi instituţii publice centrale.      

Amos News: Ce vă propuneţi să realizaţi – sau să definitivaţi, în ultimele 6 luni ale mandatului?
Acsinte Gaspar: Pentru perioada următoare există aceeaşi preocupare, poate chiar mai accentuată, în vederea înfăptuirii şi susţinerii programelor legislative anuale, rezultate din Programul de guvernare pentru perioada 2001- 2004, completat cu priorităţile privind concordanţa legislaţiei cu Constituţia României, revizuită, precum şi cu aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord şi integrarea în Uniunea Europeană.
Acordăm o atenţie deosebită proiectelor de legi care ţin de negocierea capitolelor privind integrarea în Uniunea Europeană, întrucât, anul acesta trebuie încheiate toate capitolele de negociere aferente, angajament imposibil de realizat fără adoptarea, la timp, a legislaţiei comunitare.
Totodată, ne preocupă faptul de a prelua cât mai mult din aquis-ul comunitar. Pentru ca noile dispoziţii constituţionale să nu rămână numai la nivel de principiu, insistăm pentru a asigura o aplicare a acestora cât mai corectă şi completă.
De asemenea, ne preocupă îmbunătăţirea calităţii actelor normative promovate de Guvern sau de membrii Parlamentului, precum şi eficientizarea cooperării tuturor factorilor implicaţi în procesul legislativ.
De asemenea, o atentă şi serioasă grijă a Guvernului se exprimă prin instituţia noastră cu privire la a exercitarea dreptului de a uza cât mai puţin posibil de instituţia delegării legislative în special pe calea ordonanţelor de urgenţă, chiar dacă în actuala legislatură Guvernul nu a recurs niciodată la această modalitate de reglementare fără respectarea prevederilor constituţionale.
Reducerea numărului ordonanţelor de urgenţă este posibilă şi cu atât mai necesară, cu cât noile dispoziţii constituţionale limitează în mod categoric posibilitatea adoptării de acte normative prin instituţia delegării legislative.

(Octavian Andronic, Amos News)
___Interviul a fost acordat cu doar câteva zile înainte ca dl Acsinte Gaspar să-şi încheie mandatul la MRP.

Răspunzând întrebărilor adresate de către Agenţia de Presă AMOS News, în cadrul unei anchete ce îşi propune să evidenţieze stadiul îndeplinirii obiectivelor din programul de guvernare de către compartimentele Executivului, ministrul Apărării Naţionale, Ioan Mircea Paşcu a pus accentul pe performanţa reprezentată de intrarea României în NATO.

Amos News: Care consideraţi că sunt obiectivele principale deja îndeplinite?
Ioan M. Paşcu: Obiectivul României de aderare la Alianţa Nord-Atlantică a fost atins prin invitarea ţării noastre la Summit-ul NATO de la Praga, în toamna 2002. Acesta este principalul obiectiv îndeplinit care se subsumează eforturilor demarate în ianuarie 2001 în sfera reformei sectorului de securitate şi a integrării în Alianţă. Participarea la procesul decizional al NATO conferă astăzi României un nou statut în planul relaţiilor internaţionale, ceea ce va reprezenta şi un atu în pregătirea pentru viitoarea integrare în Uniunea Europeană.
-     Patru direcţii de acţiune majore au ghidat activitatea Ministerului Apărării: pregătirea pentru integrare, revizuirea structurală a armatei, participarea în operaţii şi reforma instituţională. Fiecare din aceste direcţii de acţiune reprezintă şi îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am asumat în 2001 prin Programul de Guvernare, definind totodată drumul de urmat în viitor.
-     A fost respectat angajamentul politic asumat de Guvern în sensul susţinerii alocării unui procent de 2,38% din PIB pentru apărare; pe această bază, a fost continuat procesul de restructurare şi modernizare a armatei şi s-au asigurat resursele necesare menţinerii şi amplificării participării cu forţe la misiuni internaţionale de răspuns la crize şi de combatere a terorismului, inclusiv la misiunile de stabilizare din Afganistan şi Irak.
-     Armata României a intrat acum într-o nouă etapă de transformare, destinată creării unei forţe flexibile şi expediţionare, capabile să-şi asume responsabilităţi sporite în apărarea colectivă, managementul crizelor şi operaţiunile de combatere a terorismului. Am dezvoltat un nou set de misiuni şi cerinţe pentru armată, incluse într-o directivă ministerială care încorporează responsabilităţile de securitate asumate de România ca membru NATO. Aceste misiuni formează în prezent baza pentru procesul de revizuire fundamentală a forţelor armate care a început în 2003.
-     Noua structură de forţe va implementa o viziune focalizată pe creşterea capacităţilor de reacţie rapidă, dislocabile şi sustenabile în teatre de operaţii, corespunzătoare obiectivului major de îmbunătăţire a contribuţiei militare la întreaga gamă de operaţiuni a NATO. Este prevăzută creşterea graduală a pachetului de forţe oferit la NATO până la nivelul unei divizii-cadru în 2009.
-     Rolul expediţionar al forţelor armate necesită personal profesionist capabil să îndeplinească activităţi cu un înalt grad de specializare. În acest context a fost luată decizia privind profesionalizarea completă a forţelor până în 2007. Noua Constituţie, revizuită în 2003, oferă cadrul juridic necesar implementării acestui obiectiv.
-     România are în prezent aproximativ 1500 de militari dislocaţi în Balcani, Afganistan şi Irak. Participarea la asemenea operaţiuni complexe reprezintă un catalizator pentru reforma armatei României şi instruirea personalului militar.
-     În fine, în ceea ce priveşte reforma instituţională, am reuşit să consolidăm cooperarea pe orizontală la nivelul structurilor ministerului, am dezvoltat rolul civililor în politica de apărare şi am definit principalii parametri de restructurare a Statului Major.
-     Nu trebuie omis însă nici factorul uman, un factor esenţial în această ecuaţie a transformării. Reducerea şi profesionalizarea armatei va angrena diminuarea personalului militar şi închiderea unor baze, de aceea am acordat şi vom acorda în continuare o atenţie prioritară programelor de reconversie şi protecţie socială.
-     Un alt obiectiv enunţat în Programul de Guvernare se referă la definitivarea şi prezentarea Parlamentului spre dezbatere şi aprobare a Cartei Albe a Securităţii şi Apărării Naţionale a Guvernului. Ministerul Apărării a jucat rolul de integrator, documentul fiind recent aprobat de către Parlament.
-     Perfecţionarea sistemului de planificare utilizat în MApN, în vederea compatibilizării sale depline cu procesul NATO de planificare a apărării va continua pe dimensiunile definite deja de sistemul actual. În plus acest sistem va fi dezvoltat pentru a încorpora noi cerinţe referitoare la forţe şi capabilităţi şi a asigura alocarea cu prioritate a resurselor pentru obiectivele asumate în cadrul NATO.
Amos News: Ce vă propuneţi să realizaţi – sau să definitivaţi, în ultimele 6 luni ale mandatului?
Ioan Mircea Paşcu: Fiecare din direcţiile de acţiune menţionate mai sus au un caracter de continuitate în 2004. Principale repere perioada care urmează se referă la momentul Istanbul şi ministeriala NATO a apărării din România, continuarea reformei în special pe linia asigurării contribuţiei noastre militare pentru Alianţă, continuarea participării în operaţii în Balcani, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. -     Vom participa la primul summit al Alianţei la