Asociatia Oraselor din Romania a organizat in cursul zilei de astazi, 14 decembrie un seminar cu tema „Necesitatea adoptarii unei strategii de dezvoltare a oraselor mici din Romania” la sediul Institutului National de Administratie, Bucuresti.
Peste 85% din orașele mici și mijlocii din România traiesc la limita de avarie si nu pot face de la un an la altul aproape nici o cheltuiala de investitie, fiind o mare problema chiar functionarea aparatului propriu prin lipsa fondului de salarizare, fara sa mai discutam de alte cheltuieli in favoarea personalului, prevazute in Legea functionarului public , precum si pentru cheltuieli curente si servicii indispensabile, cum ar fi: iluminat public, telefon, incalzire, activitati in domeniul gospodariei orasenesti salubritate, intretinerea cailor de comunicatii.
Faptul ca dupa 1989, toate orasele mici au fost dezindustrializate, ca de altfel si industria din ramuri intregi de dezvoltare a suferit o regresie puternica , a facut ca majoritatea locurilor de munca din aceste localitati sa dispara, sa scada drastic nivelul de trai si scada de asemenea o parghie importanta de formare a bugetului local prin scaderea valorii impozitului pe salarii.
In opinia presedintelui Asociatiei Oraselor din Romania, Ionel Chirita, Primar oras Hirsova, „ a venit momentul ca cele peste 200 de orase sa beneficieze si ele la randul lor de fonduri externe cu tinta precisa catre ele, dar si sa fie constituit un fond national de dezvoltare, care sa priveasca in mod concret si direct dezvoltarea oraselor mici si mijlocii.”
In mod concret localitatilor noastre au nevoi si necesitati aproape la fel ca municipiile, avand de intretinut km intregi de retele stradale, de drumuri, scoli, gradinite, licee, scoli profesionale, spitale, dispensare orasenesti, iluminat public, gospodarie comunala si locativa, de a asigura caldura din apartamente acolo unde mai exista sistem centralizat, de a intretine retelele de apa, canalizare, pluvial, case de cultura si camine culturale din sate apartinatoare, biblioteci, parcuri, spatii verzi si locuri de joaca pentru copii, de a da o mana de ajutor bisericilor si altor lacase de cult, de a raspunde unor cerinte exprese din domeniul extrabugetar precum piete, pasuni, paduri, de a asigura o retea informationala (calculatoare, imprimate, fax-uri, internet, info-chioscuri) necesare accesarii cu usurinta a bazalor de date, de tinere a evidentelor pe baza de programe si desigur de a face cat mai accesibila legatura dintre noi si alte unitati din sistem, precum si de a accesa pe internet toate informatiile de care avem nevoie la un moment dat.
'Toate acestea se pot realiza numai printr-o intelegere corecta a necesitatii existentei unei strategii concrete la nivelul oraselor mici si mijlocii, care sa priveasca in ansamblu dezvoltarea acestora in prezent si in viitor in asa fel incat si noi sa putem face fata exigentelor ce se impun odata cu aderarea la Comunitatea Europeana.' sustine primarul orasului Intorsura Buzaului, Gheorghe Baciu.
La dezbatere au fost participat oficiali ai ministerelor Administratiei si Internelor, Finantelor Publice, Integrarii Europene, primari de orase, comune cu potential de a deveni orase precum si municipii pana in 50.000 locuitori.
