<IMG hspace=5 src="http://2005.informatia.ro/images/articles/images/FiguraZilei/UngureanuRazvan2_60x.jpg" align=left vspace=5>Lupta împotriva corupţiei, reforma în justiţie, protecţia mediului, adopţiile internaţionale, dar şi agricultura, protecţia minorităţilor şi politica externa a României au fost temele care au fost prezentate, miercuri, la Bruxelles, de ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, în cadrul reuniunii Comisiei pentru Afaceri Externe, Drepturile Omului şi Politica de Apărare si Securitate Comună a Parlamentului European (AFET).

Cum era de asteptat, parlamentarii europeni au facut referire, cel mai frecvent, la coruptie si maniera in care autoritatile de la Bucuresti lupta impotriva ei. Potrivit lui Ungureanu, nimeni nu trebuie sa se astepte la «miracole» realizate in timp scurt, avand in vedere ca sunt probleme care nu s-au rezolvat inainte. «Nu putem face din Romania, imediat dupa integrarea in Uniunea Europeana, imaginea reflectata in oglinda a Elvetiei sau Germaniei, insa pentru Romania este important ca reformele declansate sa fie aplicate», a spus seful diplomatiei romane. Ungureanu considera ca fenomenul coruptiei nu se poata masura «nici in kilograme, nici cu metrul sau litrul», insa banuiala ca aceasta inca exista va fi preschimbata doar cand vor exista si rezultate economice vizibile. In opinia lui, timpul ramas pana la data aderarii, 1 ianuarie 2007, nu este «nici mult, nici putin», insa autoritatile de la Bucuresti trebuie sa se preocupe de realizarea reformelor si de semnalele primite de la Bruxelles legate de modul in care sunt percepute progresele Romaniei.

Ministrul roman de externe a subliniat ca miza autoritatilor de la Bucuresti este ca in Romania sa aiba loc reforme si sa se produca «modernizarea si europenizarea tarii» indiferent de cine se afla la Cotroceni , la Palatul Victoria sau are majoritatea in Parlament, iar in moment in care se va atinge acest nivel, sustine el, nu vor mai exista nici motive de suspiciune de coruptie sau motive care sa o incurajeze. Legat de legea minoritatilor, Ungureanu a spus ca actul normativ este la Parlementul Romaniei spre dezbatere si adoptare, iar institutia pe care o reprezinta a solicitat atat Comisiei de la Venetia, cat si OSCE opinia in legatura cu proiectul in cauza, tocmai pentru ca el « sa nu aiba fisuri si sa fie in concordanta cu legislatia europeana ». De mentionat ca, inaintea sefului diplomatiei de la Bucuresti, a luat cuvantul in AFET si omologul sau bulgar, cei doi subliniind si determinarea celor doua tari de a colabora si de a-si face lobby impreuna pentru reusita in procesul de rartificare a Tratatului de Aderare de catre statele Uniunii, dar si pentru aderare efectiva.

Intrebat care este situatia acordului incheiat de fostul guvern al Romaniei cu Statele Unite, privind Tribunalul Penal International, Ungureanu a raspuns ca acest subiect nu figureaza intre prioritatile actualului Guvern de la Bucuresti, insa in cazul in care ar urma sa se ia o decizie, Uniunea Europeana va fi consultata.

Un critic frecvent al Romaniei, olandezul Jan Marinus Wiersma, care coordoneaza monitorizarea Romaniei si Bulgariei pentru grupul socialist, a avertizat in comitetul pentru afaceri externe, ca s-au facut progrese, dar nu destule si si-a exprimat speranta ca in urmatoarele luni se vor face suficiente progrese pentru a rezolva principala problema, atat pentru Romania cat si pentru Bulgaria, si anume credibilitatea reformelor. Coruptia e problema dominanta, a spus domnul Wiersma, si colegii sunt nerabdatori sa vada cazuri de coruptie la nivel inalt aduse in fata tribunalelor. In opinia lui Wiersma, adevaratul risc este ca parlamentele nationale sa blocheze ratificarea tratatului de aderare, el exemplificand cu parlamentul olandez unde atmosfera este, in acest moment, destul de critica. Ecologistul olandez Joost Lagendijk, care a ridicat si el problema coruptiei, crede ca multe parlamente nationale, inclusiv cel de la Haga, vor astepta raportul din primavara al Comisiei Europene inainte sa se pronunte. "Guvernul roman nu poate sa se lase pe tanjala, crezand ca raspunsul nostru va fi automat unul pozitiv", sa mentionat Lagendijk - "pentru ca nu va fi asa." "Cred ca exista o sansa de a avea un raspuns pozitiv in aprilie, dar va rugam sa va sporiti eforturile, acesta e mesajul pe care vreau sa-l transmit azi."

Amendamente la Raportul lui Moscovici

Parlamentarul european si raportorul special pentru Romania, Pierre Moscovici, nu a fost prezent la lucrarile AFET de marti dupa-amiaza, insa el va participa miercuri la dezbaterea raportului sau si a celor 62 de amendamente aduse de colegii sai. Comisia urmeaza sa dezbata si sa adopte documentul elaborat de Moscovici si prezentat deja in plenul forului european saptamana trecuta, la Strasbourg. Parlamentarii europeni recunosc ca Romania facut progrese si sprijina aderarea tarii noastre in 2007, insa considera ca mai sunt inca multe de facut o reusita in procesul de aderare la UE, mai ales in domeniu reformei justiei, protectiei mediului, controlul frontierelor, dar si agricultura. Emma Nicholson, care a blocat in 2002 adoptiile internationale in Romania, revine cu un nou amendament legat de acestea si cere autoritatilor romane sa faca publice adoptiile din 2001, realizate inainte de introducerea Moratoriului. De altfel si Pierre Moscovici a solicitat acest lucru in raportul sau. Alte amendamente vizeaza situatia spitalelor psihiatrice din tara noastra, dar si protectia minoritatilor, cu accent pe protectia minoritatii rroma. Raportul va fi adoptat miercuri de comisia parlamentara, odata cu cel pentru Bulgaria, urmand ca cele doua documente sa fie adoptate, in plenul Parlamentului European, in sesiunea din decembrie.

Corespondent la Bruxelles,
Carmen Dinu